4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
Cum vede fostul preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen un plan de pace în Ucraina

Fostul preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen în perioada 2008-2022, Wolfgang Ischinger, propune crearea unui grup internaţional care să stabilească condiţiile cadru pentru negocierile de pace între Rusia şi Ucraina, atunci când Kievul va fi dispus să ducă tratative, informează digi24.ro.

Foto: digi24.ro

„Evident, nu este vorba despre a-i cere Ucrainei să fie disponibilă pentru negociere aici şi acum. Doar Ucraina va decide asta, iar în prezent un asemenea pas ar fi echivalent cu o capitulare parţială în faţa Rusiei agresoare. Dar este momentul potrivit pentru a iniţia un proces de pace pentru Ucraina”, a spus Ischinger într-un interviu pentru publicaţia Tagesspiegel.

Alte personalităţi din Germania, precum fosta eurodeputată de stânga Sahra Wagenknecht, militanta pentru drepturile femeilor Alice Schwarzer şi scriitorul Richard David Precht au cerut începerea unor tratative pentru încetarea focului în Ucraina.

Ischinger cere crearea unui grup de contact internaţional pe lângă Grupul Ramstein, care coordonează livrările de arme pentru Ucraina. Nucleul unui asemenea grup ar urma să fie format din SUA, Regatul Unit, Franţa şi Germania. În jurul acestui nucleu ar trebui să activeze, în opinia lui Wolfgang Ischinger, un cerc de parteneri care ar include Canada, Spania, Polonia, Italia, statele baltice, Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi NATO.

Grupul „ar trebui în mod explicit să se întrunească iar şi iar la nivelul miniştrilor de externe”.

Wolfgang Ischinger susţine că sunt necesare discutarea şi examinarea în mod detaliat a tuturor opţiunilor de pace. Această manieră de lucru a condus la pregătirea acordurilor de pace pentru Bosnia în 1995, a subliniat el.

De exemplu, ar trebui clarificat cum şi de către cine urmează să fie monitorizat procesul de pace şi în ce cadru sunt necesare dezangajarea militară şi zonele de excludere aeriană.


Pub