Summitul Consiliului pentru Pace a fost programat să înceapă joi la Washington de la ora locală 08:40, ora RM 15:40, potrivit Administrației Prezidențiale de la București. Începerea summitului întârzie însă.

Parteneri cheie ai Statelor Unite au declinat invitațiile lui Trump, pe fondul îngrijorărilor legate de modul de funcționare a Consiliului pentru Pace și a faptului că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite (ONU) în rezolvarea multilaterală a conflictelor globale.

Presa americană scrie că reprezentanți ai cel puțin 40 de țări, inclusiv șefi de stat, s-au deplasat la Washington pentru summitul care urmează să aibă loc la Institutul pentru Pace al SUA.

Mai mulți șefi de stat sau guvern vor lua parte la discuții, printre care premierul ungar Viktor Orban, președintele argentinian Javier Milei, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, cel azer Ilham Aliyev, premierul armean Nikol Pashinyan, cel albanez Edi Rama, și Nicușor Dan.

Dintre țările membre ale UE, Ungaria și Bulgaria s-au alăturat Consiliului pentru Pace, în timp ce alte 5 – România, Italia, Cipru, Cehia și Grecia – au confirmat că vor trimite reprezentanți în calitate de „observatori”. Președintele Nicușor Dan participă la summit, în timp ce Italia va fi reprezentată de ministrul său de externe Antonio Tajani. Cehia va fi reprezentată la rândul ei de ministrul său de externe Petr Macinka, Ciprul de ministrul de externe Constantinos Kombos, iar Grecia de viceministrul de externe Haris Theoharis.

Polonia, un alt aliat important al SUA din Europa, l-a trimis ca observator pe Marcin Przydacz, un consilier al președintelui Karol Nawrocki.

Despre ce se va discuta la primul summit al Consiliului pentru Pace

Trump urmează să anunțe un plan de reconstrucție de mai multe miliarde de dolari pentru Gaza, împreună cu contribuții din partea membrilor Consiliului, președintele SUA declarând în weekend că până acum au fost promise peste 5 miliarde de dolari, fără a identifica țările care au promis aceste fonduri.

De asemenea, este programată prezentarea detaliilor privind planurile pentru o forță de stabilizare autorizată de ONU în Gaza, incluzând mai multe țări care, potrivit unui oficial de la Casa Albă, plănuiesc să aloce câteva mii de soldați acestei inițiative.

Un oficial de rang înalt al SUA a declarat pentru NBC News că întâlnirea va include actualizări privind „toate liniile de acțiune”, inclusiv asistența umanitară, Comitetul Național pentru Administrația Gaza și Forța Internațională de Stabilizare.

Donald Trump și-a exprimat optimismul înaintea summitului, spunând reporterilor aflați la bordul Air Force One marți că „cei mai mari lideri din lume” se alătură Consiliului pentru Pace, pe care l-a prezentat inițial ca un organism pentru supravegherea eforturilor de pace din Gaza, înainte de a-i extinde drastic mandatul într-un organism de tip ONU menit să abordeze marile conflicte mondiale.

Care sunt țările fondatoare ale Consiliului pentru Pace

Trump a anunțat oficial înființarea Consiliului pentru Pace la Forumul Economic Mondial ce a avut loc la Davos în ianuarie, când 26 de țări s-au alăturat eforturilor sale. Țările „fondatoare” ale Consiliului pentru Pace sunt, în afară de SUA: Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Albania, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Egipt, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Kuweit, Mongolia, Maroc, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, și Vietnam.

Însă nu toate dintre acestea au trimis delegații conduse de șefii lor de stat sau guvern. De exemplu, Bulgaria este reprezentată de o delegație condusă de Ivan Naydenov, secretar permanent la Ministerul Afacerilor Externe de la Sofia, iar cea a Turciei va fi condusă de ministrul de externe Hakan Fidan. Israelul, cel mai apropiat aliat al SUA din Orientul Mijlociu, este reprezentat la reuniunea de joi de ministrul de externe Gideon Saar.

Deocamdată nu este clar câte dintre țările participante au donat un miliard de dolari Consiliului în schimbul statutului de membru permanent al Consiliului.

De la discuții lipsesc principalii aliați ai SUA din Europa și Asia. Marile puteri europene ca Marea Britanie, Franța, Germania și Spania au refuzat invitațiile, unele invocând îngrijorări legate de carta organismului, care nu menționează direct Gaza, și alte neclarități.

Papa Leon al XIV-lea, primul suveran pontif din Statele Unite, a refuzat cu o zi în urmă invitația lui Trump de a se alătura Consiliului, Vaticanul exprimând îngrijorarea că „ONU este responsabilă în primul rând pentru gestionarea acestor situații de criză”.

Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a numit decizia Sfântului Scaun „profund nefericită”, adăugând: „Nu cred că pacea ar trebui să fie partizană, politică sau controversată”.

Rusia nu participă până la urmă la primul summit

Unii lideri mondiali și-au exprimat de asemenea îngrijorarea privind posibila implicare a Rusiei în Consiliu, după ce Kremlinului i-a fost transmisă o invitație. Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe, a declarat însă că țara sa nu va participa la primul summit, dar că încă „lucrează la poziția sa pe termen lung”, potrivit agenției ruse de stat TASS.

Uniunea Europeană a refuzat invitația lui Trump, dar a trimis-o ca observator la summit pe Dubravka Suica, comisara europeană pentru Mediterana.

Deși unii aliați ai SUA au optat să nu participe la inițiativă, cel puțin unul a fost exclus complet din consiliu, Trump retrăgând invitația Canadei luna trecută. Liderul de la Casa Albă a luat decizia la scurt timp după ce premierul canadian Mark Carney a susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos un discurs considerat istoric, el avertizând în termeni fără echivoc asupra unei „rupturi” în ordinea mondială.

Palestinienii nu iau parte la discuțiile despre soarta Fâșiei Gaza

Unii experți în drepturile omului și drept internațional au condamnat Consiliul pentru Pace ca fiind un proiect colonial și au pus la îndoială lipsa reprezentării palestiniene în Consiliul Executiv al organismului pentru Gaza.

„Este o operațiune colonialistă: alții decid pentru palestinieni”, a spus cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarhatul Latin din Ierusalim, potrivit ziarului italian Il Sole 24 Ore.

Dr. Mahmoud Al-Habbash, consilierul președintelui palestinian Mahmoud Abbas, a declarat că este un „aranjament temporar” pe care „liderii palestinieni îl resping în orice circumstanțe”, dar că este „răul mai mic”, având în vedere situația umanitară din exclava palestiniană.

„Până acum, nu am văzut ca interesele Gazei să fie reflectate în Consiliul pentru Pace”, a declarat și Julie Norman, cercetătoare asociată în Programul pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House, într-un interviu telefonic miercuri. „Acest lucru a fost clar din modul în care mandatul consiliului s-a schimbat”, a subliniat ea.

Lipsa reprezentării palestiniene ar putea deveni o problemă și mai divizivă după ce Israelul a decis să se alăture Consiliului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut anunțul într-un mesaj distribuit pe rețeaua de socializare „X” săptămâna trecută, în timpul unei vizite la Washington pentru a-l întâlni pe Trump.

Liderul de la Casa Albă și-a exprimat ambițiile ridicate pe care le are pentru Consiliul pentru Pace, afirmând marți că acesta a mers „mult dincolo de Gaza”.

„Cred că va fi pace în întreaga lume,” a spus el, adăugând că, deși consiliul său va lucra „în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, el consideră că ONU nu și-a „atins potențialul”.

Structura controversată a Consiliului pentru Pace

Deutsche Welle subliniază că o preocupare majoră în rândul statelor invitate este structura Consiliului. În prezent, președintele SUA este singurul președinte al acestuia și reprezintă SUA. Sub el se află Boardul, format din statele membre, care decide asupra bugetului și negociază deciziile comune.

Apoi există un Comitet Executiv, format din șapte persoane alese de Trump, printre acestea numărându-se secretarul american de stat Marco Rubio, președintele Băncii Mondiale Ajay Banga, Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, și Steve Witkoff, emisarul său special care a negociat atât încheierea conflictului din Fâșia Gaza, cât și a celui dintre Rusia și Ucraina. Rolul Comitetului Executiv este de a pune în aplicare deciziile Boardului.

În calitate de președinte, Trump are dreptul exclusiv de a invita alte state să se alăture Boardului, de a respinge prin veto deciziile și de a „crea, modifica sau dizolva entități subsidiare”, potrivit cartei Consiliului. Trump poate fi înlocuit doar prin demisie voluntară sau „ca urmare a incapacității” de a exercita funcția.

Acest lucru ridică o problemă, afirmă Max Rodenbeck, director de proiect pentru Israel și Palestina la International Crisis Group, un think tank nonprofit axat pe prevenirea conflictelor.

„Așa cum este formulată acum [carta], Trump s-ar putea retrage din funcția de președinte al SUA și ar putea rămâne în continuare șeful Consiliului pentru Pace și să-și numească propriul succesor”, explică acesta.

Deși ar putea funcționa în cazul conflictului din Gaza, Rodenbeck consideră că o structură dominată de SUA „nu este forma unei organizații internaționale care să aibă legitimitate democratică”.

---