„În sfârșit, cineva a avut curajul să spună adevărul gol-goluț! „Nu toți deputații trebuie să știe să scrie legi” – perfect adevărat! Eu aș merge chiar mai departe: dar de ce ar trebui să le și citească? Sau, mai grav, să înțeleagă ce votează?! Haideți să fim serioși – într-o eră a rețelelor sociale, un influencer carismatic cu mii de followeri e mult mai util în procesul legislativ decât un jurist pisălog care tot freacă menta cu articole de lege și alineate din Constituție.

Și acum, partea cu adevărat delicioasă: „Legile ar trebui să fie emanația executivului”. Corect! TREBUIE!

Doar că... nu sunt. Viața bate filmul.

Dacă aruncăm un ochi prin Monitorul Oficial, vedem limpede că, în actuala legislatură, cele mai buclucașe inițiative vin direct din Parlament și nu de la Guvern. Codul Electoral, Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedură civilă, Legea privind Institutul Național al Justiției, Legea amnistiei sau Legea cu privire la Procuratură etc. – toate au fost tunate, modificate și retușate cu zeci de amendamente propuse chiar de deputați. Probabil în momentele lor de profundă inspirație... între o conferință de presă și un live pe Facebook.

Inclusiv buclucașa modificare a Legii avocaturii nu vine de la Guvern, ci direct de la un deputat cu impulsuri „reformatoare”. Așadar, dacă tot nu renunțăm (încă) la ideea că Parlamentul ar trebui să fie o instituție serioasă, poate că n-ar strica să păstrăm pretenția minimă ca aleșii neamului să știe să citească. Nu să scrie legi – Doamne ferește! – ci măcar să poată citi, ca să știe când să ridice mâna așa „cum cere partidul iubit”.

Până una alta, cât Parlamentul n-a fost rebotezat în „Casa Vedetelor” și competența nu e scoasă oficial din uz, eu zic să păstrăm o urmă de speranță că deputații vor fi altceva decât niște recuzită cu microfon”, a punctat Alexandru Tănase.

Liderul PAS, Igor Grosu, susține că societatea moldovenească are preconcepția că, „cei care vor să ajungă în Parlament trebuie să știe toți a scrie legi”. „Aceasta e o abordare greșită”, a spus politicianul, referindu-se la candidați precum Anastasia Nichita și Nicolae Botgros, dar și alte personalități din afara politicii, înscrise pe lista PAS la scrutinul din toamnă.

Campioana Moldovei, Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche, dar și rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Emil Ceban, vor fi pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Aceștia au fost prezentați pe 7 iulie, de liderul partidului, Igor Grosu.

În octombrie 2024, vicecampioana olimpică și polițista de frontieră Anastasia Nichita s-a arătat nemulțumită de rezultatele cu privire la referendumul pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Propun să fie retrase toate pașapoartele românești la cei care au votat „Nu”, pentru Uniunea Europeană, iar moldovenii din Europa care au votat împotrivă să fie deportați în Republica Moldova sau mai bine în Siberia”, a menționat atunci campioana.

Și Ludmila Adamciuc, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, căreia Maia Sandu i-a donat premiul de 30 mii de euro va fi pe lista PAS la parlamentare, alături de rectorul UTM, Viorel Bostan și omul de afaceri din diasporă, Iurie Cojocaru.

La 16 iunie, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a prezentat mai multe personalități publice care vor candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din acest an. Printre candidații anunțați se numără fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, celebrul dirijor și violonist Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, precum și antreprenoarea Maria Acbaș din Comrat.

Consilierul președintei Maia Sandu, Igor Zaharov, a confirmat, pentru UNIMEDIA, că șefa statului l-a invitat pe Constantin Cheianu să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Deputatul PAS, Lilian Carp, a declarat că Biroul politic este responsabil să ia decizii cu privire la lista electorală a Partidului Acțiune și Solidaritate: „Maia Sandu poate avea simpatie pentu cineva anume, dar important este cum decide Biroul”.

De cealaltă parte, deputatul PAS Vasile Grădinaru a recunoscut că „PAS a rugat-o insistent pe Maia Sandu să ajute la îmbunătățirea listei electorale pentru parlamentare”

Republica Moldova își va alege Parlamentul pe 28 septembrie 2025. O decizie în acest sens a fost aprobată de deputații PAS.

Fracțiunea BCS a cerut ca alegerile parlamentare să aibă loc la finele lunii iulie, cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere legal, potrivit președintelui fracțiunii, Vlad Batrîncea. Amendamentul propus de Radu Mudreac nu a fost susținut, însă, în Comisia juridică.

În luna martie, Igor Grosu a declarat că alegerile parlamentare din acest an vor avea loc în toamnă. „Trebuie să fim foarte pregătiți și interconectați”, a menționat atunci speakerul.

Tot atunci, deputatul PAS, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie Buget și Finanțe, a confirmat, în cadrul emisiunii UNInterviu pentru UNIMEDIA, că alegerile parlamentare ar putea avea loc în septembrie 2025.

În luna noiembrie 2024, Olese Stamate spunea că ne așteaptă o vară fierbinte, politic vorbind. Moldova se pregătește de alegeri parlamentare, iar acestea ar urma să fie organizate cel târziu în luna septembrie 2025.

La 11 iulie 2021 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate, fiind cel de-al X-lea scrutin parlamentar de la declararea independenței țării. Cetățenii au ales astfel o nouă componență a Parlamentului – organul legislativ al statului. După procesarea voturilor, trei formațiuni au acces în Parlament: PAS - 52,80%, BCS - 27,17%, Șor - 5,74%.

---