Spiros Koulkoudinas, membru al partidului Noua Democrație, al premierului Kyriakos Mitsotakis, a încercat să sublinieze reziliența economiei Greciei în fața creșterii prețurilor la combustibili – pe fondul războiului SUA cu Iranul – folosind ca exemplu imaginea oferită de străzile din Atena, în special bulevardul Syggrou.

„Economia greacă rezistă în prezent”, a spus el, susținând că există indicatori care reflectă această reziliență.

Politicianul, scrie cotidianul Kathimerini, a menționat astfel traficul intens de pe șosele, care, potrivit lui, arată că, până în prezent, creșterea prețului benzinei nu a dus la o scădere semnificativă a utilizării autoturismelor.

„Bulevardul Syggrou este aglomerat. Traficul de pe șosele este un indicator. Există vreun indicator care să arate că, din cauza creșterii prețului benzinei, traficul a scăzut? Niciun indicator”, a spus el.

„Când cineva nu mai suportă, folosește mijloacele de transport. Dacă nu mai aveți să plătiți 10 euro pe benzină ca să ajungeți la serviciu și înapoi, apelați la mijloacele de transport”, a adăugat el.

„Varianta modernă a zicalei «dacă nu au pâine, să mănânce cozonac»”

Declarațiile au primit imediat un răspuns de la partidul ELAS, cea mai importantă grupare de opoziție, potrivit sondajelor de opinie, cea condusă de fostul premier Alexis Tsipras.

„Tocmai am adoptat varianta modernă a zicalei «dacă nu au pâine, să mănânce cozonac»”, a spus Anna Papadopoulou, purtătoare de cuvânt a ELAS.

„Un deputat din partea partidului Noua Democrație ne-a spus că oamenii au bani pentru că drumurile sunt pline de mașini, în loc să folosească transportul public. Drumurile sunt pline doar pentru că cetățenii trebuie să meargă la muncă. În loc să ofere o soluție la problemă, ei îi critică pe cetățenii care nu își pot permite costul combustibilului. Nu este doar o provocare. Este cinism și aroganță a puterii”, a spus ea.

„Noi, contribuabilii, îi plătim benzina”

Și partidul Noua Stângă, fondat în decembrie 2023 de un grup de deputați plecați din Syriza, a reacționat, scrie publicația In.gr.

„Acest deputat nu a fost nevoit niciodată să meargă la o benzinărie, să-și alimenteze mașina, pentru că nu a trebuit niciodată să plătească. Pentru că noi, contribuabilii, îi plătim benzina, plătim atât pentru mașina oficială, cât și pentru cea parlamentară pe care le folosește, care îi sunt puse la dispoziție de statul elen, din proprietatea noastră, din banii noștri”, a spus George Lykopantis, un purtător de cuvânt al partidului.

Este aceeași persoană, a mai spus Lykopantis, „care, presupun, nu a folosit niciodată în viața sa mijloacele de transport în comun pentru a vedea ce se întâmplă cu adevărat și câte ore i-ar putea lua unui muncitor să ajungă de la Kaisariani la Maroussi”.

Deputatul acuză un „exemplu clasic de denaturare jurnalistică”

Sub ploaia de reacții și, pe fondul viralizării declarației sale, Koulkoudinas s-a apărat, susținând că „din păcate, unele mijloace de informare în masă au ales să izoleze fraze”.

El a subliniat că guvernul intenționează să ia măsuri pentru a-i proteja pe consumatori. De asemenea, a subliniat guvernul și prim-ministrul vor ridica problema impozitării combustibililor în fața organismelor competente ale Uniunii Europene, cu scopul de a obține spațiu fiscal pentru măsuri suplimentare de ajutor.

În cele din urmă, a spus Koulkoudinas, felul în care i-au fost interpretate declarațiile a fost un „exemplu clasic de denaturare jurnalistică și de exploatare politică meschină și ieftină”.

Subvenții alocate de guvernul de la Atena

Guvernul de la Atena a intervenit în 2026 pentru a acorda subvenții pentru motorină, a introdus un fuel pass pentru aprilie-mai și în septembrie a anunțat prelungirea subvenției pentru motorină.

Pentru sezonul rece, Mitsotakis a anunțat și majorarea generală a alocației pentru încălzire, reintroducerea plafonării marjelor de profit pe lanțul de distribuție.

De asemenea, a lăsat deschisă inclusiv posibilitatea reducerii TVA, dacă aceasta poate fi făcută cu sprijin european.

Prețul la carburanți reprezintă însă în continuare o problemă majoră pentru grecii obișnuiți.

Grecii plătesc 4,7% din salariul lunar pentru un plin de benzină

Potrivit publicației elene DNews, datele de pe site-ul Globalpetrolprices arată că un grec trebuie să cheltuiască 4,7% din salariul său mediu lunar pentru a cumpăra 40 de litri de benzină fără plumb. În Bulgaria, cifra corespunzătoare este de 5,1%, iar în România, de 5,3%.

Calculul a fost realizat pe baza prețurilor benzinei fără plumb din 14 septembrie și a datelor Băncii Mondiale privind PIB-ul pe cap de locuitor, ca indicator al venitului, cercetarea acoperind peste 150 de țări din întreaga lume.

În termeni absoluți, benzina din Grecia era mai ieftină decât în mai multe economii europene importante. La 14 septembrie, prețul mediu al benzinei fără plumb era de 2,093 euro pe litru în Grecia, comparativ cu 2,314 euro în Germania, 2,119 euro în Italia și 2,101 euro în Franța.

Cu toate acestea, scrie DNews, diferența mare dintre nivelurile veniturilor schimbă perspectiva pentru consumator. În ciuda prețului nominal mai mic, șoferul grec trebuie să aloce o parte mai mare din salariul său lunar pentru combustibil, ceea ce intensifică presiunea asupra bugetului familiei.

„Salariile sunt mici, iar prețurile cresc vertiginos”

Potrivit IMF, PIB-ul Greciei a crescut cu 2,1% în 2025, iar pentru 2026 FMI estimează 1,8%. Inflația este însă proiectată la aproximativ 3,5%, în principal din cauza șocului energetic. Șomajul este estimat să coboare la 7,4%

Comisia Europeană are o estimare similară privind încetinirea creșterii la 1,8% în 2026, dar subliniază că șocul energetic erodează veniturile reale ale gospodăriilor și consumul.

La începutul lui septembrie, peste 25.000 de persoane au protestat la Salonic în timpul discursului economic anual al premierului Mitsotakis. Sindicate, fermieri și alte grupuri au protestat acuzând costul tot mai mare de trai.

Sindicatele și numeroase grupuri de protestatari au organizat mitinguri în tot orașul, iar fermierii au intrat cu tractoarele în centru.

În ciuda datelor macroeconomice rezonabile, lucrătorii din Grecia au avut anul trecut cea mai scăzută putere de cumpărare din Uniunea Europeană, scrie Associated Press.

„Salariile sunt mici, iar prețurile cresc vertiginos, așa că accesibilitatea este cea mai gravă problemă”, a declarat Yiannis Panagopoulos, șeful celui mai mare sindicat din Grecia, GSEE.

Alegeri cu final incert în 2027

Măsurile de sprijin promise de guvern, în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru anul viitor, includ scutiri fiscale pentru profesioniștii care desfășoară activități independente, fermieri și locuitorii din zonele rurale, precum și creșteri salariale și ale prestațiilor sociale pentru pensionari și angajații din sectorul public.

Mitsotakis ocupă funcția de prim-ministru din 2019, când Grecia a ieșit dintr-o criză financiară majoră.

El candidează pentru un al treilea mandat la alegerile prevăzute pentru luna aprilie a anului viitor.

Însă sondajele sugerează că sprijinul acordat partidului său de centru-dreapta, Noua Democrație – de aproximativ 30%, nu i-ar asigura o majoritate de guvernare în parlament.

Cel mai important partid de opoziție, gruparea de stânga ELAS, are doar 17%, urmată de socialiști cu 12%.

---