„Pe fonul acestor creșteri de taxe din politica fiscală găsim ceva special pentru bancheri și anume scutirea de taxe, de impozite atunci când ei sunt remunerați sub formă de acțiuni. Este o măsură inclusă în codul fiscal în 2024, cu doi ani în urmă. Prin coincidență, cu câteva zile întainte de a fi votată în Parlament, o decizie de a remunera angajații manageri cu acțiuni de aproape 300 de milioane de lei a aprobat adunarea generală a MAIB. Ei au luat decizia, ulterior, Parlamentul timp de câteva săptămâni vine cu modificare în Codul fiscal și scutește de impozit această plată de aproape 300 de milioane. În 2024, Guvernul și apoi Parlamentul PAS a votat scutirea de impozite a acestor plăți. Asta se traduce că cineva a aflat că MAIB își achită managerii cu acțiuni și ca să scape de impozitare, se schimbă legea.

Într-o declarație a fostului prim-ministru de anul trecut am văzut că soția sa a primit acțiuni în urma acestei modificări de aproape 14 milioane de lei. Este așa-numitul program de stimulare, care pentru prima dată în legislația RM a apărut în iulie 2024, cu dedicație. Iar ulterior și o hotărâre a Guvernului a fost schimbată”, a menționat Ion Chicu, la emisiunea Puterea a 4-a de la N4.

„Vorbim despre un angajat al unei bănci, care a primit acțiuni de aproape 14 milioane de lei într-un an?”

„13.800, atât era în declarație și a primit în 2025.”

„Pentru ce?”

„Fiecare întreprindere poate să își stimuleze angajații, fie prin bani, cum sunt SRL-urile, fie cum iată, societatea pe acțiuni a decis să le dea acțiuni, pentru că lucrează bine. Totul e ok până aici.”

„Mai există și alți angajați care au primit astfel de stimulente?”

„Da, tot programul costa aproape 300 milioane lei, doamnei i-au revenit 6% din tot programul. Doar ea, dacă PAS nu modifica legislația, trebuia să achite circa 5 milioane lei impozit la stat. Respectiv, ceilalți - sume proporționale.”

„Dacă nu se făcea modificarea, cât trebuia să primească statul?”

„120 - 130 milioane lei statul le-a pierdut. Asta s-a întâmplat în 2024 și eu afirm că e cu dedicație. Ce e în proiectul pentru 2027 - ei facilitatea aceasta nu o scot. La SRL-uri o scot, dar la societățile pe acțiuni, e chiar articolul doi din proiect, păstrează această facilitate și chiar o consolidează. Asta ca moldovenii să înțeleagă, la gospodăria țărănească majorează de la 7% la 12% impozitul, la bancheri, care primesc zeci de milioane sub formă de acțiuni - program de stimulare se numește - scot impozitul”.

„Am întrebat de la tribuna Parlamentului, Încă aștept răspuns, dar mai degrabă îl aștept de la Procurorul General. E o obrăznicie, dar e deja consumată într-un caz, iar acum vor să o prelungească, pentru că probabil intenționează și în 2027 să repete. Eu m-am referit doar la o singură bancă, pentru că pentru celelalte, încă studiem, căutăm. Pe fonul majorărrilor de taxe fără preecedent, au obrăznicia pentru banchri să păstreze această facilitate, ca să poată primi sub formă de acțiuni remunerări extraordinare. Pentru cetățeni, orice leu primit e impozitat cu impozit pe venit, contribuții medicale și contribuții sociale. Ei ca să nu plătească impozite au venit în Parrlament, PAS la comandă a votat și au obrăznicia să vină și acum cu aceasta”, a conchis Ion Chicu.

 „Doamna Belous nu mi-a dat replică, ea a încercat să explice în ce constă acest program de stimulare a managerilor din sistemul bancar, din societățile pe acțiuni, dar ne interesează partea fiscală. Nu avem nimic împotrivă dacă o bancă decide să-și remunereze managerii cu acțiuni. Problema e că în 2024, Guvernul a venit în Parlament și a introdus scutire de impozit. Victoria Belous nu a infirmat asta în Parlament. Facilitățile fiscale ei le păstrează și pentru 2027, le-am văzut în proiectul politicii fiscale. Am pregătit deja amendament, ca să scoată această facilitate, mai ales că în proiect Guvernul vine cu scoaterea facilității pentru SRL-uri, întreprinderile mici. Adică pe cei mici îi scoatem de la facilități, iar rechinii mari, bancherii cu afiliere către PAS vor beneficia în continuare această facilitate. Vom lupta să scoatem facilitățile pentru rechinii bancari”, a subliniat fostul premier Chicu, în același context.

La rândul său, ex-premierul Dorin Recean a venit cu o reacție la acuzații.

„Spațiul public a fost intoxicat cu o nouă acuzație totalmente falsă, lansată de un deputat în Parlament și tirajată la greu de toate canalele finanțate la negru cu bani în plic cu unicul scop de a submina Republica Moldova. Falsul e atât de flagrant, încât nu arată doar patologia cronică de a minți a acestui deputat, ci și incompetența sa în domeniul economic.

Adevărul este simplu: (1) toate persoanele de la banca vizată în acuzație care au primit acțiuni ca instrument de motivare au plătit impozitele; (2) schimbările legislative din 2024 și 2025 nu au avut nicio consecință asupra instrumentului financiar primit încă în 2021; (3) noua politică fiscală dublează impozitul pe creștere de capital și, respectiv, dublează taxele care vor fi achitate de aceste persoane la vânzarea acțiunilor.

Acum, cronologic, cu mai multe detalii: în 2021 (cu 5 ani în urmă), a fost aprobat programul LTIP (Plan de Stimulare pe Termen Lung) pentru managementul băncii și alți angajați, utilizat în toată lumea de companii, ca instrument de compensare și motivare a angajaților să contribuie la dezvoltarea companiei. Spre deosebire de salarii sau bonusuri, aceste beneficii se oferă sub formă de instrumente financiare convertibile în acțiuni, care pot fi valorificate și vândute doar după o anumită perioadă prestabilită și doar în anumite condiții. Încă atunci, în 2021, banca a plătit toate impozitele calculate pe valoarea instrumentului financiar, conform evaluării unei companii de audit: 1. impozitul pe venit al persoanelor fizice de 12%; 2. contribuțiile la asigurările sociale de 24%; 3. contribuțiile la asigurările medicale de 9%.

Ce s-a întâmplat în 2024? În lipsa unor prevederi fiscale cu referire la asemenea instrumente financiare, Instrumentul LTIP a fost introdus de CNPF în Legea cu privire la Societățile pe Acțiuni, iar valoarea acțiunilor a fost tratată drept bonus în formă nemonetară. În 2025, s-a introdus regimul fiscal distinct pentru acordarea de acțiuni, ca în România, Marea Britanie sau SUA, care prevede inclusiv neimpozitarea la momentul acordării și reguli speciale pentru momentul înstrăinării titlurilor. Încă un lucru important: această modificare nu schimbă nimic în legătură cu instrumentul financiar acordat în 2021, pentru care deja s-au plătit impozitele și pentru care nu se aplică retroactiv acest cadru normativ. Aceste scutiri se vor aplica doar pe viitor la utilizarea instrumentului LTIP. Mai mult decât atât, noua politică fiscală prevede chiar majorarea de 2 ori a impozitului aferent creșterii de capital, respectiv cei care au primit acțiuni în 2021 vor plăti taxe de 2 ori mai mari când vor vinde acțiunile. În esență, acțiunile nu reprezintă un venit financiar, în bani, ele pot pierde din valoare în timp sau își pot crește valoarea. De aceea, țările care folosesc acest instrument nu plătesc impozite la acordare, ci doar taxa pe creșterea de capital la vinderea lor, când ele sunt transformate în câștig financiar. Totuși, în 2021, angajații băncii care au primit dreptul la acțiuni au plătit impozite.

Toate acestea demonstrează minciuna gogonată a deputatului: impozite s-au plătit, iar acțiunile oferite în baza instrumentului financiar acordat în 2021 nu sunt nicidecum favorizate de deciziile aprobate în 2024 și 2025. Dimpotrivă, după aprobarea noii politici fiscale, pe lângă impozitele plătite în 2021, la vânzarea acestor acțiuni primite acum 5 ani, se va mai plăti un impozit suplimentar dublat de actualul guvern - impozitul pe creșterea de capital. Mai mult decât atât, acești beneficiari vor plăti anual impozite crescute și pe dividendele primite (de la 6% la 8%).

Acum să revenim la mincinoșii cronici. Întrebarea mea este simplă: acest personaj, fost prim-ministru al lui Dodon și Plahotniuc, minte gratis, din ură și frustrare că nu mai este în fruntea guvernului, sau are beneficii? Toate acțiunile din cariera sa trebuie văzute prin prisma acestei întrebări - le face gratis sau pentru beneficii?

Inclusiv atunci când a vrut să pună pe spatele Republicii Moldova, a tuturor cetățenilor, așa-numita datorie de miliarde a regiunii transnistrene la gaz pentru Federația Rusă.

Și atunci când s-a semnat cu Federația Rusă un acord de împrumut de 200 de milioane de euro ce conținea o prevedere prin care orice datorie a oricărei companii din Moldova față de Rusia devenea datorie a întregului stat. Acest Acord a fost votat în grabă de PSRM și PD în parlament, dar, ulterior, declarat neconstituțional de CC.

Sau când acest deputat, fost-premier, a numit România cel mai corupt stat din UE, într-o postare revoltătoare, în care spunea că oficialii români sunt „ratați, nimic în viață și în țară realizat” care nu au făcut nimic în țara lor, care „geme de cea mai mare corupție din Europa”.

Sau când a făcut o nuntă de lux în pandemie, în același timp amenințând cetățenii că vor muri dacă nu respectă regulile.  

Sau când nu vede o problemă să primească donații de la șefi de la Centrul Național Anticorupție.

Sau când a ales, în calitate de prim-ministru, care deține cetățenia română, să nu meargă niciodată în România și să nu aibă nicio întrevedere cu omologul de la București, în schimb să aibă cel puțin 2 cu omologii de la Moscova. Iar când România ne-a oferit gratuit echipament și medicamente, să-i pună sub pod și nu în Piața Marii Adunări Naționale.

Sau în multe alte decizii pe care le-a luat în nenumărate funcții publice în care a fost - întrebarea rămâne aceeași: o face gratis, din ură și incompetență, sau pentru niște beneficii”.

Deputații PAS au aprobat, pe 10 septembrie, în prima lectură, proiectul legii fiscale pentru anul 2027. Documentul prevede, între altele, aplicarea TVA de 20% la gaz și energie.

Fostul șef de stat, Igor Dodon, a declarat că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, promovat de PAS, nu ar corespunde intereselor Republicii Moldova și ar putea genera un val de scumpiri. Potrivit acestuia, măsurile propuse ar reduce puterea de cumpărare a populației, iar autoritățile nu ar oferi soluții suficiente de compensare.

La 8 septembrie, Guvernul a aprobat, în ședință extraordinară, proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2027, document care a stârnit controverse și care a fost examinat fără consultări publice și urmează să fie transmis Parlamentului.

La începutul lunii august, premierul Vasile Tofan a prezentat principalele prevederi ale politicii fiscale pentru anul 2027, reforma urmând să fie supusă consultărilor publice. Prevederile includ impozite de 18% pentru bănci, TVA la colete și HoReCa, dar și accize la mașinile electrice și jocurile de noroc.

Mai devreme, Vasile Tofan a menționat că statul va pune accent pe patru domenii de taxare: munca, investițiile, consumul și viciile. Premierul a precizat că unele taxe vor fi reduse sau ajustate, iar altele vor crește gradual, în funcție de domeniu.

Astfel, Guvernul propune majorarea taxelor pentru jocurile de noroc, produsele din tutun și vaping, precum și introducerea unor accize noi pentru băuturile zaharoase, energizante și articolele pirotehnice. Premierul Tofan susține că măsurile urmăresc să descurajeze consumul produselor considerate nocive și să schimbe comportamentul consumatorilor.

Anterior, autoritățile au propus majorarea TVA de la 8% la 20% începând cu anul 2027 pentru produsele de igienă feminină (absorbante, tampoane, cupe menstruale), precum și pentru alte produse esențiale de prevenție și medicină (prezervative, mănuși medicale) - măsura făcând parte din noul proiect al politicii bugetar-fiscale. Eliminarea acestor bunuri din lista celor cu cotă redusă a stârnit un val de critici.

Fosta ministra a Sănătății, Ala Nemerenco, s-a arătat indignată de decizia guvernării de a crește cota TVA de la 8% la 20% pentru produsele de igienă pentru femei, cum ar fi absorbantele, tampoanele, etc. „Felicitări, Moldova, acum sunt sigură că vei avea cel mai puternic buget din lume! Ce ni-i nouă Lesotho sau Namibia cu taxa lor zero”, a scris, ironic, Nemerenco.

Și activista civică Vlada Ciobanu a criticat decizia guvernării pe majorarea TVA pentru produsele de igienă pentru femei. „Trebuie de explicat că astea sunt produse de strictă necesitate? Sau trebuie de povestit că suntem o țară săracă, unde femeile aleg dacă să cumpere absorbante sau mâncare la copii? Sau că fetele pot să nu meargă la ore pentru că nu-și permit și asta le scade și mai tare șansele la o educație și o viață mai bună?”, s-a revoltat tânăra, pe rețele.

Guvernul s-a răzgândit, după criticile dure din societate și a anunțat că renunță la majorarea TVA la produsele de igienă pentru femei. „A fost o decizie greșită. O corectăm”, a precizat premierul Tofan.

---