Astfel, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a adoptat, în cadrul ședinței de astăzi, prin vot unanim, următoarea hotărâre:

1. Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 6,25 la sută anual.
2. Se stabilesc ratele de dobândă:
    a) la creditele overnight, la nivelul de 8,25 la sută anual;
    b) la operațiunile repo, la nivelul de 6,50 la sută anual;
    c) la depozitele overnight, la nivelul de 4,25 la sută anual.
3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 22,0 la sută din baza de calcul.
4. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 31,0 la sută din baza de calcul.

„Comitetul executiv al BNM a aprobat astăzi și Raportul asupra inflației, august 2025, care urmează a fi publicat pe 14 august 2025.

Prin această decizie Banca Națională a Moldovei urmărește menținerea pe termen mediu a inflației în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută, considerat nivelul optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Ciclul restrictiv al politicii monetare a luat sfârșit. Astfel, în continuare, Banca Națională pune accent pe stimularea cererii agregate inclusiv prin încurajarea consumului și a investițiilor, pe echilibrarea economiei naționale și a  contului curent,  precum și pe ancorarea așteptărilor inflaționiste, luând în considerare lag-urile temporare de transmisie de politică monetară prin canalul ratei dobânzii.

Decizia BNM de reluare a măsurilor de relaxare a politicii monetare are la bază  confirmarea ultimei prognoze a Băncii Naționale a Moldovei și a tendinței dezinflaționiste asociate acesteia. Efectele se vor transmite în continuare treptat prin scăderea ratelor de dobândă din piețele monetară, de depozit și de credit.

Temperarea inflației anuale confirmă și validează corectitudinea și oportunitatea caracterului restrictiv al măsurilor de politică monetară adoptate anterior. Șocurile asupra unor componente ale Indicelui Prețurilor de Consum din lunile mai-iunie curent, ca efect al tensiunilor din Orientul Mijlociu, au avut un impact inflaționist pe termen foarte scurt și parțial s-au disipat. Prognozele elaborate anterior și cele curente confirmă intrarea inflației  în intervalul de variație a țintei în luna decembrie a anului curent.

Potrivit prognozei curente, până la finele anului curent și în prima jumătate a anului viitor, rata anuală a inflației va avea un trend descendent, iar ulterior va înregistra o tendință stabilă până la sfârșitul perioadei de prognoză pe fundalul unei cereri agregate dezinflaționiste. De menționat că activitatea economică internă și inflația sunt influențate în continuare de efectele șocurilor din partea ofertei, printre care majorările tarifelor reglementate de la finele anului 2024 și începutul  anului curent, și diminuarea volumului producției agricole afectate de condițiile meteorologice adverse.

Inflația anuală a constituit 8,2 la sută în iunie 2025 și s-a diminuat față de 8,8 la sută în luna martie 2025, situându-se în continuare peste limita superioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, se atestă temperarea creșterii ratei anuale a inflației în trimestrul II 2025, aceasta constituind 7,9 la sută, fiind inferioară cu 0,9 puncte procentuale față de cea din trimestrul precedent și superioară cu 0,1 puncte procentuale valorii anticipate în Raportul asupra inflației, mai 2025. Abaterea de la prognoză s-a realizat pe seama devierii pozitive înregistrate pentru prețurile la produsele alimentare, combustibili și la cele reglementate, în timp ce inflația de bază a evoluat conform așteptărilor.

Mediul extern. Economia mondială, în trimestrul II 2025, a evoluat sub repercusiunea modificării tarifelor comerciale, a continuării războiului dus de Rusia în Ucraina și a intensificării tensiunilor în Orientul Mijlociu. Indicii PMI denotă o încetinire a activității economice la nivel global. În acest context, cotațiile petroliere au inversat tendința descendentă în luna iunie 2025, accelerând inclusiv pe fondul probabilității închiderii strâmtorii Ormuz. Cotațiile europene la gazele naturale sunt sub presiune în condițiile în care nivelul de umplere a rezervoarelor de stocare este inferior nivelului din anul precedent. Prețurile medii la produsele alimentare pe plan internațional au înregistrat un trend stabil de creștere.

Activitatea economică. Datele operative publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului II 2025 conturează unele premise de redresare a activității economice în perioada de referință, dar cu menținerea acesteia în teritoriu negativ. Producția industrială s-a menținut în palierul pozitiv pentru a treia lună consecutiv, consemnând o creștere de 6,4 la sută, în timp ce comerțul interior cu amănuntul și cel cu ridicata s-au majorat în medie cu 4,3 la sută și 1,5 la sută respectiv. În lunile aprilie-mai 2025, rata anuală a exporturilor a înregistrat un nivel de -8,3 la sută, în timp ce rata anuală a importurilor a continuat dinamica pozitivă, înregistrând 16,9 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Producția globală agricolă s-a diminuat cu 3,6 la sută în trimestrul II 2025 comparativ cu același trimestrul din anul precedent.

Condițiile monetare. În trimestrul II 2025, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele și depozitele noi în lei au continuat trendul ascendent sub impactul mecanismului de transmisie a deciziilor de politică monetară anterioare și a situației create pe piața monetară. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate a constituit 8,99 la sută anual, iar cea la depozite 4,91 la sută anual, în creștere cu 0,52 și, respectiv, 0,77 puncte procentuale față de trimestrul I 2025.

Majorarea consecutivă a ratelor de dobândă din sectorul bancar de la începutul anului curent a dus la temperarea procesului de creditare în moneda națională pentru al doilea trimestru consecutiv.

Prognoza. Rata anuală a inflației va avea o tendință descendentă pe parcursul anului curent, deși peste limita superioară a intervalului de variație a țintei, iar începând cu trimestrul I 2026 va reveni în interval, unde se va menține până la sfârșitul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2025 și 2026 va fi de 7,7 la sută și 3,9 la sută respectiv, fiind ușor revizuită cu 0,2 și -0,1 puncte procentuale față de prognoza anterioară. Revizuirea în sens ușor ascendent a prognozei ratei anuale a inflației este determinată de o estimare în creștere a inflației pe termen scurt, de o cerere agregată superioară decât s-a anticipat și de o prognoză sporită a prețurilor internaționale la petrol și la prețul de import al gazelor naturale pentru întreaga perioadă comparabilă. Cât privește revizuirea în sens descendent, aceasta este condiționată de anticiparea unor diminuări de tarife, a cererii agregate inferioare în trimestrele IV 2026 și I 2027, și de o inflație importată  ușor mai scăzută în trimestrele II și III 2026.

Riscurile și incertitudinile.  Riscurile din prognoza inflației prezintă o balanță echilibrată, cu o înclinare dezinflaționistă până la finele orizontului de prognoză. Incertitudinile rămân pronunțate. De menționat că surse importante de riscuri și incertitudini la adresa prognozei inflației pe termen mediu sunt: incertitudinile privind producția agricolă din anul curent, vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice în perioada următoare, ajustarea tarifelor la serviciile reglementate, asigurarea unui impuls fiscal suficient pentru revigorarea activității economice, asistența financiară externă, situația tensionată în regiune și Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului internațional și temperarea creșterii economice în Uniunea Europeană.

BNM va monitoriza în continuare situația macroeconomică internă și cea externă, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și pe termen mediu, iar deciziile ulterioare de politică monetară, îndreptate spre asigurarea și menținerea stabilității prețurilor, vor depinde de perspectivele actualizate ale inflației”, se menționează în comunicatul BNM.

În luna mai, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul precedent de 6,5 la sută anual. Asta deși inflația a scăzut

---