1939
România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale (la 1 septembrie) și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei. În contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, România a adoptat o poziție de neutralitate, încercând să evite implicarea directă în conflict. Această decizie a fost influențată de dorința de a proteja integritatea teritorială a țării și de a menține stabilitatea internă. Totuși, România a permis tranzitul materialelor de război către Polonia, arătând astfel un gest de solidaritate față de vecinul său aflat sub presiunea invaziei germane.

1940
Tratatul de la Craiova: Tratatul de frontieră dintre România și Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei ("Cadrilaterul", adică județele Durostor și Caliacra) intră în componența Bulgariei. Tratatul de la Craiova a fost semnat sub presiunea Germaniei naziste și a Italiei fasciste, care au dorit să-și consolideze influența în Balcani. Pierderea Cadrilaterului a fost resimțită dureros de România, fiind una dintre concesiile teritoriale forțate în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Acest eveniment a avut un impact semnificativ asupra politicii externe românești și a contribuit la instabilitatea din regiune.

1944
Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, demisionează pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta "ciuntirea și destrămarea oștirii". În contextul eliberării României de sub influența Axei, generalul Gheorghe Mihail a fost pus într-o poziție dificilă, fiind nevoit să colaboreze cu forțele sovietice. Această colaborare a fost percepută ca o subordonare a intereselor naționale față de cele ale Uniunii Sovietice, generând tensiuni în rândul conducerii militare românești. Demisia sa a fost un act de protest față de pierderea suveranității militare a României.

1949
Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alege primul președinte federal (Theodor Heuss (1884 - 1963, liderul Partidului Liber Democrat, reales în 1954). La 15 septembrie este ales primul cancelar federal (Konrad Adenauer 1876 – 1976, reales în 1953, 1957 și 1961). Proclamarea Republicii Federale Germania a marcat un moment crucial în reconstrucția postbelică a Europei. Această nouă entitate politică a fost creată în contextul Războiului Rece, ca un bastion al democrației și al economiei de piață în fața influenței comuniste din estul Europei. Alegerea lui Konrad Adenauer ca prim cancelar federal a fost un pas important în stabilirea unei politici externe pro-occidentale și în integrarea Germaniei în comunitatea internațională.

1953
Nikita Hrușciov este ales primul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Alegerea lui Nikita Hrușciov a marcat începutul unei perioade de destindere și reforme în Uniunea Sovietică, cunoscută sub numele de "dezghețul hrușciovian". Hrușciov a promovat o politică de coexistență pașnică cu Occidentul și a inițiat reforme economice și sociale interne. Deși mandatul său a fost marcat de crize internaționale, cum ar fi Criza Rachetelor din Cuba, Hrușciov a reușit să aducă o schimbare semnificativă în politica sovietică.

1977
Semnarea, la Washington, D.C., de către președintele Statelor Unite, Jimmy Carter, și premierul panamez, Omar Torrijos, a tratatului privind neutralitatea permanentă și funcționarea Canalului Panama, tratat care prevede ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce privește controlul Canalului, acesta să revină autorităților panameze, cel mai târziu la 31 decembrie 1999). Tratatul Torrijos-Carter a fost un moment istoric în relațiile dintre Statele Unite și Panama, marcând sfârșitul controlului american asupra Canalului Panama. Acest acord a fost văzut ca un pas important în recunoașterea suveranității panameze și a fost un exemplu de rezolvare pașnică a disputelor internaționale. Transferul controlului asupra canalului a avut implicații economice și strategice semnificative pentru regiune.

1978
O grevă generală paralizează producția de petrol a Iranului. Premierul Jafar Sharif-Emami extinde legea marțială în toate orașele. Greva generală din Iran a fost un precursor al Revoluției Islamice din 1979, care a dus la răsturnarea regimului monarhic al șahului Mohammad Reza Pahlavi. Această mișcare de protest a evidențiat nemulțumirile sociale și economice ale populației și a accelerat procesul de schimbare politică în Iran. Extinderea legii marțiale a fost o încercare de a controla situația, dar a contribuit la intensificarea tensiunilor și la mobilizarea opoziției.

1982
Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena. Performanțele sportive ale atleților români la Campionatele Europene de Atletism din 1982 au fost o sursă de mândrie națională și au demonstrat nivelul ridicat al sportului românesc în acea perioadă. Vali Ionescu și Anișoara Cușmir au fost exemple de excelență și determinare, contribuind la promovarea imaginii României pe scena internațională a atletismului.

1998
A fost fondată Google Inc. Fondarea Google Inc. a revoluționat modul în care oamenii accesează și utilizează informațiile online. De la un simplu motor de căutare, Google a evoluat într-un gigant tehnologic, influențând diverse aspecte ale vieții moderne, de la publicitate și comunicații, la inteligență artificială și inovații tehnologice. Impactul Google asupra societății globale este imens, schimbând fundamental modul în care interacționăm cu tehnologia și informația.

2001
În Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), statele membre decid în unanimitate, ca începând cu anul următor, ziua de 21 septembrie să fie Ziua Internațională a Păcii. Decizia de a stabili o Zi Internațională a Păcii reflectă angajamentul comunității internaționale de a promova pacea și securitatea globală. Această zi este dedicată conștientizării și acțiunilor pentru prevenirea conflictelor și promovarea armoniei între națiuni. Inițiativa ONU subliniază importanța dialogului și cooperării internaționale în construirea unei lumi mai pașnice și mai prospere.

---