20,14 lei/l Motorină se scumpește mâine la 20,14 lei/litru după prețuri ANRE, benzină la 23,14 lei/l 20,07 lei pentru 1 euro pe BNM astăzi în ușoară scădere, dolarul la 17,02 lei 2,87 g/l alcool în sânge la ex-judecătorul Soroca prins beat la volan și trimis în judecată 5-7 °C Scădere temperatură medie zilnică cu 5-7°C toate regiuni, Cod Galben ghețuș până 9 feb
(video) „Miza reformei administrației publice locale a fost de economisire de bani?”. Buzu: Nu!

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține că reforma administrativ-teritorială nu a avut drept miză economisirea banilor, ci accelerarea dezvoltării comunităților și a regiunilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea.

Foto: anticoruptie.md

Întrebat dacă scopul reformei a fost reducerea cheltuielilor, Alexei Buzu a respins această idee.

„Nu. Miza acestei reforme este să accelerăm dezvoltarea comunităților și regiunilor noastre. Am spus-o clar: avem nevoie de primării puternice pentru localități dezvoltate și servicii mai bune pentru oameni. Asta este miza. 

Asta am făcut și în programul de restart, chiar dacă au existat critici. Asta am făcut și la Inspecția Muncii, dar și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care, la ziua de astăzi, a reușit deja să ajute peste 2.000 de persoane să își găsească un loc de muncă”, a declarat Buzu.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, s-a arătat iritat la întrebarea despre oamenii care vor rămâne fără locuri de muncă după lichidarea mai multor primării din satele mici. „Noi avem o primărie pentru a oferi cuiva un loc de muncă sau avem o primărie care trebuie să dezvolte?!”, a declarat acesta.

Secretarul general al Guvernului Republicii Moldova, Alexei Buzu, a fost întrebat câte primării ar urma să rămână în urma procesului de amalgamare administrativă. Potrivit acestuia, statisticile arată că aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu o populație mai mică de 1.500 de cetățeni. „Noi nu credem că, pe termen lung, asemenea primării vor putea administra servicii, proiecte și programe la nivelul așteptărilor cetățenilor din acele comunități”, a precizat acesta.

La data de 10 februarie 2025, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a anunțat inițierea consultărilor publice regionale privind noua strategie de reformă a administrației publice pentru 2023-2030, fapt ce a stârnit critici în rândul persoanelor publice. În context, președintele Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, a venit cu un comentariu pe rețele. „Modelul propus de Guvern pentru dezbateri este destul de curios, probabil, ca să alimenteze scântei la dezbaterile anunțate”, a scris Munteanu.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a criticat dur reforma administrativ-teritorială, inițiată de PAS. „Încalcă prevederile Constituției. Scopul principal al puterii este de a subordona, de a centraliza tot cu ce se ocupă raioanele. Astfel, se va aduce la lichidarea autorităților publice locale”, a menționat deputatul Vasile Bolea, în cadrul unui briefing de presă.

La data de 19 decembrie 2025, PSRM a anunțat că, în localitățile țării a demarat campania de colectare a semnăturilor împotriva reformei administrației publice locale, promovate de guvernare. „Reforma administrativă promovată este absolut ilegală și netransparentă”, a spus secretarul executiv al PSRM, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea.

Anterior, această reformă a fost criticată și de președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc. Acesta a declarat, într-o intervenție video, că „presedinta Republicii Moldova a pus la cale o reformă administrativ-teritorială a primăriilor și raioanelor ascunsă”. „Maia Sandu și PAS corup unii primari cu câte 1000 de euro lunar, ca aceștia să ajute la lichidarea primăriilor, proces numit de guvernare - amalgamarea voluntară”, a declarat Cavcaliuc.

La fel, și ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a venit cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale, anunțată de șefa statului, Maia Sandu, care a declarat că aceasta nu presupune și renunțarea la raioane, pe motiv că nu ar permite Legea Supremă a țării. „Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului”, a subliniat fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

La data de 16 august 2022, președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. „Nu e vorba despre a renunța la raion, când nici nu se poate renunța, e în Constituție prevăzută această structură, dar cum se pot schimba prerogativele Consiliului Raional și, respectiv, cum se pot aloca și resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Nu există o soluție ideală, să vedem dacă în următoarele săptămâni, Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și apoi să o implementeze”, a precizat șefa statului.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.


Pub