Înainte de distrugerea barajului, rezervorul Kahovka avea peste 19 kilometri cubi de apă, potrivit viceministrului pentru Protecția Mediului din Ucraina, Oleksandr Krasnoluțki.

„Acum au mai rămas doar 11 kilometri cubi de apă”, spune acesta. Pe lângă distrugerea caselor și a infrastructurii din zonele inundate, sunt afectați și 700.000 de oameni din localitățile Herson, Nikopol, Marhanets și Pokrov, unde nu mai poate fi asigurată alimentarea cu apă, se arată într-un raport ONU.

Pericolul pentru agricultură

Roger Falconer, un specialist britanic în irigații de la Universitatea Cardiff, spune că nu va exista apă suficientă nici pentru canalele de irigare, în zona Herson.

„Ar putea fi afectate culturile atât în ​​aval, cât și în amonte”, spune acesta.

Un alt pericol este că inundațiile au ras stratul superior de sol de pe multe ferme și terenuri arabile, arată Ministerul pentru Protecția Mediului din Ucraina.

„Nu vom putea cultiva plante agricole pe acest sol pentru mulți ani de acum înainte”, spune Oleksandr Krasnoluțki.

De asemenea, îngrășămintele folosite pe terenurile agricole, luate acum de ape, ar putea perturba ecosistemele acvatice.

Impactul asupra mediului

Volumul mare de apă venit din aval a avut un impact de mare anvergură asupra ecosistemelor din zonă, spune Oleksandr Krasnoluțki.

„Aproape 160.000 de animale și 20.000 de păsări sunt amenințate din cauza catastrofei”.

Unele dintre speciile în cauză sunt rare sau se găsesc numai în această zonă. Printre acestea se numără șoarecele de mesteacăn, care este pe cale de dispariție, potrivit unui raport al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii.

În pericol sunt și peștii din rezervorul Kahovka. Scurgerea rapidă a apei înseamnă că un număr mare de pești vor fi ori blocați în zone puțin adânci, ori vor fi duși în mare, unde vor muri în apa sărată.

Parcurile naționale din apropiere au fost și ele inundate, iar acest lucru va fi dezastruos pentru flora și fauna locală.

Aproximativ 55.000 de hectare de pădure au fost inundate, iar estimările sunt că apa nu se va retrage timp de 20 de zile.

Pericolul pentru centrala nucleară de la Zaporojie

Apa provenită de la barajul Nova Kahovka este folosită pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată la 150 de kilometri distanță. Deși reactoarele centralei au fost închise, încă este nevoie de apă pentru a fi ținută sub control căldura reziduală.

Însă centrala beneficiază de surse alternative de apă. De asemenea, există și un sistem de răcire atmosferică, pentru care este nevoie doar de o cantitate relativ mică pentru a funcționa, spune Malte Jansen, un specialist în energie de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie.

Mai îngrijorătoar, însă, este faptul că peste 150 de tone de ulei, provenit de la mașinile hidrocentralei de la Nova Kahovka, s-au vărsat în râul Nipru.

Cum poate fi rezolvată situația

Dacă nivelul apei din rezervor continuă să scadă, acesta va reveni la nivelul pe care l-a avut în urmă cu 68 de ani, când a fost construit barajul. Acest lucru va modifica și topografia zonei, iar în urmă vor rămâne sedimente potențial toxice.

„Va fi necesar fie să plantăm o pădure în aceste zone, fie să semănăm ierburi de câmpie, astfel încât vântul să nu spulbere acest nămol din fundul rezervorului uscat, deoarece este contaminat cu deșeuri din Zaporojie”, spune Oleksii Vasiliuk, cofondator al Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii.

Ministerul pentru Protecția Mediului din Ucraina a anunțat că va fi nevoie de un studiu științific pentru se stabili dacă barajul ar trebui reconstruit. Însă această evaluare este greu de făcut în prezent, dat fiind că forțele rusești controlează partea de sud a râului Nipru, locul cel mai grav afectat de inundații.

„Nu se poate face nimic pentru a limita consecințele negative”, spune Vasiliuk. „Aceasta este o zonă atât de dezastru ecologic, cât și de război”.

Republica Moldova va acorda Ucrainei un lot de asistență internațională umanitară în valoare de 4,2 milioane de lei, pentru gestionarea consecințelor ecologice și umanitare, provocate de distrugerea barajului de la Nova Kakhovka. Decizia a fost aprobată la o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale, prezidată de prim-ministrul Dorin Recean.

Anterior, oficialii ucraineni au anunțat că aproximativ 42.000 de oameni de pe ambele maluri ale râului Nipru se confruntă cu riscul de a fi inundați după distrugerea barajului Nova Kahovka.

Inundații devastatoare în sudul Ucrainei, după distrugerea hidrocentralei Nova Kahovka de pe fluviul Nipru, în regiunea Herson. Mai multe localități au fost complet sau parțial inundate, iar în mediul online a apărut o înregistrare video cu momentul în care o casă e dusă de apele rupte, în urma exploziei de la baraj.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit cu un mesaj în care a condamnat ferm distrugerea barajului hidroelectric Nova Kahovka din regiunea Herson a Ucrainei. „Țintirea Rusiei asupra infrastructurii critice echivalează cu crime de război”, a scris șefa statului pe rețele.

Premierul Dorin Recean a condamnat în termeni duri distrugerea barajului de la Kahovka. „Rusia trebuie trasă la răspundere. Suntem alături de Ucraina și suntem gata să oferim asistența necesară”, a scris acesta, pe Twitter.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat marţi că Rusia va trebui să dea socoteală pentru distrugerea parţială a barajului hidroelectric Kahovka, din Ucraina, catalogând această acțiune drept o crimă de război.

Barajul Nova Kahovka din părțile controlate de Rusia din regiunea ucraineană Herson a fost distrus. Barajul alimenta cu apă peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și centrala nucleară Zaporojie, aflată, de asemenea, sub control rusesc. Ucraina și Rusia se acuză reciproc de distrugerea barajului, în timp ce oamenii sunt îndemnați să se evacueze din calea inundațiilor.

---