Garanțiile de securitate pentru Ucraina vor fi în prim-planul acestor discuții, a spus Zelenski. Fără acestea, Ucraina nu poate face niciun pas către pace și nu poate organiza alegeri prezidențiale, a mai afirmat liderul de la Kiev, în contextul în care administrația Trump îl presează în mod constant, în ultima perioadă, să organizeze un astfel de scrutin.

„Dacă partea americană ridică problema unui referendum sau a alegerilor, acest lucru nu se poate întâmpla în condițiile în care trăim astăzi, în special în ceea ce privește atacurile aeriene”, a declarat Zelenski, adăugând că este „pregătit politic” pentru organizarea de alegeri.

„Nu mă agăț de scaunul meu”, a spus Zelenski, răspunzând la întrebările jurnaliștilor pe un grup al aplicației de mesagerie WhatsApp gestionat de serviciul său de presă.

Înainte de a ajunge în Statele Unite, Zelenski a făcut o escală în Canada pentru a se întâlni cu prim-ministrul canadian Mark Carney și pentru a avea o întâlnire online cu liderii europeni și ai NATO.

Întâlnire cu Trump în Florida

Zelenski și Trump se vor întâlni duminică seară în Florida pentru a pune la punct cel mai recent plan de încetare a războiului din Ucraina, în contextul în care se confruntă cu diferențe majore în privința unor chestiuni cruciale, iar Kievul trebuie să facă față provocărilor reprezentate de intensificarea bombardamentelor aeriene rusești, notează și agenția de presă Reuters.

Sâmbătă, Rusia a bombardat masiv Kievul și alte părți devastate de război ale Ucrainei cu sute de rachete și drone, întrerupând alimentarea cu energie electrică și căldură în unele zone ale capitalei. Zelenski a acuzat, ulterior în cursul zilei, că acest atac reprezintă răspunsul Rusiei la eforturile de pace mediate de SUA și l-a catalogat drept „activitate bolnavă” a rușilor.

În discuția de pe grupul de WhatsApp, Zelenski le-a mai spus jurnaliștilor că intenționează să discute soarta provinciei Donbas din estul Ucrainei, aflată în centrul problemelor teritoriale, în timpul întâlnirii cu Trump, care va avea loc la reședința de la Mar-a-Lago, Florida, a președintelui american, precum și viitorul centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, dar și alte subiecte.

Președintele ucrainean și delegația lui au sosit în Florida sâmbătă seară, a anunțat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Serhii Kyslytsya, într-un mesaj pe rețeaua de socializare X.

„Bună seara, Florida!”, a scris Kyslytsya, alăturând postării o fotografie cu un avion pe care era inscripționat numele de familie al președintelui american pe fuselaj.

Moscova a insistat în repetate rânduri ca Ucraina să cedeze întreg teritoriul Donbasului (provincie alcătuită din regiunile Donețk și Luhansk), chiar și zonele care se află încă sub controlul Kievului, iar oficialii ruși s-au opus și altor părți ale ultimei propuneri de pace, ceea ce a stârnit îndoieli cu privire la faptul că președintele rus Vladimir Putin ar accepta orice rezultat al discuțiilor de duminică.

Președintele ucrainean a declarat vineri, pentru publicația americană Axios, că încă speră să modifice propunerea SUA ca forțele ucrainene să se retragă complet din Donbas. În caz contrar, Zelenski a spus că întregul plan în 20 de puncte, rezultat al ultimelor săptămâni de negocieri, ar trebui supus unui referendum.

Axios a scris că oficialii americani au considerat disponibilitatea lui Zelenski de a organiza un referendum ca un pas important înainte și un semn că acesta nu mai exclude concesiile teritoriale, deși a afirmat că Rusia ar trebui să accepte un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze un astfel de vot. Un sondaj recent sugerează că și alegătorii ucraineni ar putea respinge planul.

Întâlnirea personală a lui Zelenski cu Trump, programată inițial pentru ora 18:00 GMT (ora 22:00 a României), urmează după săptămâni de eforturi diplomatice. Cele mai noi informații venite duminică dimineață de la Casa Albă arată că întâlnirea fost devansată cu două ore (ora 20:00 a României).

Aliații europeni, deși uneori excluși din circuitul discuțiilor, și-au intensificat eforturile pentru a schița contururile unei garanții de securitate postbelice pentru Kiev, care ar fi susținută de Statele Unite.

Chestiunile teritoriale rămân nerezolvate

Kievul și Washingtonul au căzut de acord asupra multor aspecte, iar Zelenski a declarat vineri că planul în 20 de puncte era finalizat în proporție de 90%. Însă problema teritoriului care va fi cedat Rusiei, dacă va fi cazul, rămâne nerezolvată.

În timp ce Moscova insistă să obțină întreg teritoriul Donbasului, Kievul dorește ca harta să rămână înghețată pe liniile de luptă actuale.

Statele Unite, în căutarea unui compromis, au propus o zonă economică liberă dacă Ucraina se retrage din zonă, deși rămâne neclar cum ar funcționa această zonă în termeni practici.

Zelenski, ale cărui întâlniri anterioare cu Trump nu s-au desfășurat întotdeauna fără probleme, se teme, alături de aliații săi europeni, că Trump ar putea să „vândă” Ucraina și să lase puterile europene să plătească factura pentru sprijinirea unei națiuni devastate, după ce forțele ruse au ocupat între 12 și 17 km pătrați pe zi, din teritoriul ucrainean, în 2025.

Rusia controlează întreaga peninsulă Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, iar de la invazia începută în urmă cu aproape patru ani, a preluat controlul asupra a aproximativ 12% din teritoriul Ucrainei, inclusiv aproximativ 90% din Donbas, 75% din regiunile Zaporojie și Herson și părți din regiunile Harkov, Sumî, Mikolaiv și Dnipropetrovsk, potrivit estimărilor rusești.

Putin a declarat pe 19 decembrie că, în opinia lui, un acord de pace ar trebui să se bazeze pe condițiile pe care le-a stabilit în 2024: retragerea totală a Ucrainei din Donbas, din Zaporojie și și din Herson și renunțarea oficială a Kievului la obiectivul său de a adera la NATO.

Oficialii ucraineni și liderii europeni consideră războiul ca fiind o acaparare imperialistă a teritoriilor de către Moscova și au avertizat că, dacă Rusia va reuși să-și impună voința asupra Ucrainei, într-o zi va ataca membrii NATO.

Planul în 20 de puncte a fost derivat dintr-un plan în 28 de puncte susținut de Rusia, care a rezultat din discuțiile dintre emisarul special al SUA, Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și emisarul special al Rusiei, Kirill Dmitriev, și care a fost făcut public în noiembrie.

Discuțiile ulterioare dintre oficialii ucraineni și negociatorii americani au dus la elaborarea actualului plan în 20 de puncte, mai favorabil Kievului.

Canada și aliații europeni se raliază în spatele Kievului

Atacurile aeriene de sâmbătă arată că Putin nu dorește pacea, a declarat Zelenski în fața reporterilor după sosirea lui în Halifax, Nova Scotia, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul canadian Mark Carney.

Într-o scurtă declarație alături de Zelenski, Carney a spus că pacea „necesită o Rusie dispusă să o accepte”.

„Barbaria pe care am văzut-o peste noapte – atacul asupra Kievului – arată cât de important este să fim alături de Ucraina în aceste momente dificile”, a spus Carney, promițând 2,5 miliarde de dolari canadieni (1,83 miliarde de dolari americani) în ajutor economic suplimentar pentru Ucraina.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a discutat sâmbătă cu Zelenski împreună cu alți lideri europeni, a declarat că obiectivul lor comun rămâne „o pace dreaptă și durabilă” care să păstreze suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, consolidând în același timp capacitățile de securitate și apărare ale țării.

Zelenski a anunțat că va discuta din nou cu liderii europeni după întâlnirea cu Trump.

---