„Aceste liste nu sunt parte a dosarului penal. O asemenea listă sau forma pe care ați văzut-o în sursele mass media nu se regăsește în materialele cauzei penale, la etapa actuală nu sunt pregătit să informez exact câte dintre aceste persoane sunt investigate sau identificate de noi ca fiind beneficiari ai surselor financiare, în vederea coruperii procesului electoral. Această listă, la moment, este în examinare la organul de urmărire penală”, a declarat Procurorul General, Ion Munteanu, în cadrul conferinței de astăzi, privind „fenomenul corupției electorale”.

Munteanu califică scrisoarea apărută în spațiul public care ar conține și listele „salariaților” ai lui Șor drept „o încercare de a crea disensiuni între organele de drept: „Acea scrisoare conține niște afirmații absolut neîntemeiate, am văzut și reacția colegilor de la Poliție. Să fim foarte clari, nu avea cum nici Poliția să identifice această schemă și să avem rezultatele pe care le avem astăzi fără o cooperare clară și eficientă cu procuratura. Procuratura este cea care decide și coordonează toate acțiunile de urmărire penală, începând cu autorizările de percheziți, rețineri, efectuare de percheziții, dispunerea măsurilor speciale de investigație etc. O cooperare eficientă între Procuratură și organele de urmărire penală nu are cum să nu existe, atât timp cât vorbim despre rezultatele de astăzi”.

 „Este vorba despre investigație. Trebuie să clarificăm în ce măsură este lista aceasta autentică sau nu și dacă se constată că cineva dintre persoanele care au atribuție la urmărirea penală a făcut-o publică, aceasta riscă pedeapsă, inclusiv penală. Întâi de toate trebuie să identificăm clar, lista rezultă din activitatea de urmărire penală sau este listă din alte surse, inclusiv grupul criminal Șor are o grămadă de liste și informații despre date personale ale multor cetățeni. Încercăm să contrapunem informația din acea listă cu informația pe care am acumulat-o în cadrul urmăririi penale”, a mai adăugat Procurorul General.

Mai multe persoane din Republica Moldova au rămas profund șocate, după ce și-ar fi regăsit numele pe lista „salariaților” lui Șor, care ar fi cumpărat voturi la scrutin. Nu se știe veridicitatea listelor, însă oamenii susțin că acolo sunt indicate și persoane decedate. „Eu am lucrat pentru o companie din Kazakhstan, care mi-a făcut transferuri săptămânale, timp de 8 luni. Oameni buni, unde mergem? Am votat pe 20 octombrie pentru prima data, dar deja am ajuns să regret”, a declarat o tânără care ar fi vizată, într-un stories pe Instagram.

Procurorul General, Ion Munteanu, a prezentat, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă informații noi, în „contextul actual al fenomenului corupției electorale”. „Peste 28 de persoane au fost reținute, iar echivalentul în lei a peste 50 de milioane a fost ridicat în timpul celor peste 800 de percheziții”, a informat Munteanu.

La 24 octombrie, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu a prezentat detalii noi din procesul de documentare a persoanelor în dosarul pe coruperea electoratului, la alegerile și referendumul constituțional din 20 octombrie. Potrivit lui Cernăuțeanu, „la moment este d-documentat transferul a 39 de milioane de dolari prin PSB Bank în Moldova, în scop de corupere a electoratului”.

Cernăuțeanu a făcut publice și noi înregistrări audio din convorbirile unor activiști care ar fi plătit alegători să voteze „NU” la referendum, dar și un anumit candidat la prezidențialele din 20 octombrie.

La 22 octombrie, Poliția anunța că, în baza informațiilor din anchete, continuă documentarea cazurilor de corupere a alegătorilor în campania electorală. „Peste 400 de persoane sunt documentate la moment pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei. Majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații care pot servi drept probatoriu”, informau oamenii legii.

La 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție informa că a aplicat amenzi în valoare aproximativ 1 milion de lei, suma variind între 25 de mii de lei și 37 500 de lei per persoană, pentru corupere electorală. Totodată, peste 350 de procese-verbale de constatare a contravenției menționate sunt încă în examinare.

După primele rezultate ale scrutinului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu, candidată la prezidențile, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Maia Sandu.

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Maia Sandu a acumulat 42,45% din sufragii, iar Alexandr Stoianoglo - 25,98% din voturi. Cei doi vor lupta pentru fotoliul de șef al statului în turul II al scrutinului, care urmează să se desfășoare pe 3 noiembrie.

Totodată, 50,46% din cetățenii Republicii Moldova au spus DA referendumului constituțional, potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Alți 49.54% au votat opțiunea NU. Diferența dintre DA și NU e sub jumătate de punct procentual, adică de 13 596 de voturi.

Pe 7 octombrie, Centrul Național Anticorupție a anunțat că peste 100 de moldoveni riscă amenzi de până la 37 500 de lei, fiind acuzați de coruperea electorală pasivă.

Înregistrări audio din ancheta privind noile metode de finanțare ilegală a unor partide politice și forme de corupere a alegătorilor, documentate de Poliție și Procuratura Anticorupție, au fost făcute publice, în cadrul unui briefing susținut de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Poliției îi sunt cunoscute acțiuni de corupere a 130 de mii de cetățeni, pe conturile cărora au fost realizate transferuri din Federația Rusă. Prin PSB Banc, acești bani ajung pe conturile persoanelor. Poliția a documentat evidența transferurilor doar pentru septembrie de peste 15 milioane de dolari către aceste persoane, care au diferite roluri, pornind de la liderii organizațiilor teritoriale, persoane responsabile de secții, activiștii și simpatizanții care sunt corupți. Mecanismele de ghidare se realizează prin boturile de Telegram, inclusiv de persoane din Federația Rusă”, a precizat Cernăuțeanu.

La rândul său, Veronica Dragalin a anunțat ce pedepse riscă cei care oferă, dar și cei care primesc bani, pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale.

În cadrul declarațiilor comune de presă alături de Marcel Ciolacu, Dorin Recean a declarat că persoanele implicate în schema de cumpărare a alegătorilor deja sunt amendate cu peste 35 de mii de lei.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News