„La data de 10 decembrie 2025, conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a întâlnit cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, șefa misiunii FMI, și Svetlana Cerovic, reprezentantă rezidentă a FMI în Republica Moldova. Discuțiile au vizat situația actuală a pieței muncii, salarizarea, economia informală, migrația forței de muncă și necesitatea consolidării dialogului social.

La discuții au participat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, Lilia Franț, vicepreședintă a CNSM, Polina Fisticanu, șefă a Departamentului protecției social-economică al CNSM.

În cadrul discuțiilor, CNSM a atenționat că nivelul actual al salariului minim nu acoperă costul de trai și continuă să demotiveze angajarea în câmpul muncii. Pentru anul 2026, raportul dintre salariul minim și salariul mediu va constitui doar 39,1%, fiind în scădere față de anii precedenți. CNSM a reiterat necesitatea majorării salariului minim pentru 2026 la 8050 lei.

Salariul minim de 6300 lei nu acoperă nici pragul național al sărăciei și nici minimul de existență, iar pe termen lung nu permite acumularea unei pensii minime, diferența fiind acoperită anual din bugetul de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei.

CNSM constată cu îngrijorare că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință – de la 2200 la 2400 lei – aplicabilă unui număr restrâns de angajați.

Valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru categorii numeroase precum cadrele didactice, personalul medical, angajații MAI, penitenciare, poliție sau unele categorii de funcționarii din autoritățile publice, CNSM solicită majorarea acesteia cel puțin la nivelul inflației prognozate – 6,8%.

În context, CNSM subliniază încălcarea legislației privind dialogul social, întrucât proiectele bugetare pe 2026 și modificările la Legea salarizării nu au fost supuse consultărilor în Comisia națională pentru consultări și negocieri colective, așa cum prevede legea.

Referitor la forța de muncă se constată o scădere constantă a persoanelor apte de muncă, cauzată de îmbătrânirea populației și migrație.

Rata tinerilor NEET rămâne alarmantă – 13,7%, iar numărul celor fără calificare profesională reprezintă peste 60% din persoanele înregistrate la ANOFM. CNSM solicită programe extinse de formare profesională.

CNSM atrage atenția asupra menținerii fenomenului muncii nedeclarate și achitării salariului „în plic”.

CNSM atenționează asupra consecințelor modificărilor introduse prin Legea nr. 229/2025, care au redus plafonul salarial pentru angajarea cetățenilor străini, facilitând astfel încadrarea lucrătorilor din state cu niveluri salariale mai mici. Pentru a asigura accesul egal la protecție socială, sindicatele solicită abrogarea prevederilor ce limitează plata contribuțiilor sociale pentru salariații străini doar la cei care își exprimă explicit dorința de a beneficia de asistență în Republica Moldova. Totodată, CNSM își exprimă îngrijorarea privind noile reglementări ale muncii prin agenți de muncă temporară, care pot genera dificultăți în aplicarea corectă a legislației muncii.

CNSM reiterează necesitatea unor măsuri urgente pentru creșterea salariilor, reducerea economiei informale, protejarea dialogului social și consolidarea politicilor de ocupare, în beneficiul tuturor salariaților din Republica Moldova.

Întrevederea a reconfirmat angajamentul părților de a consolida cooperarea, astfel încât măsurile promovate să asigure protecția salariaților și să contribuie real la îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova”, comunică CNSM.

La 9 decembrie 2025, în cadrul întrevederii cu ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au prezentat un set de propuneri și obiecții privind proiectele bugetare și politicile salariale pentru anul 2026.

„La discuții au participat Igor Zubcu, președinte al CNSM, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, Ghenadie Donos, președinte al Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova, Vlad Canțîr, președinte al Federației Sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice „SINDASP”, Iuliana Strunga, secretar general adjunct al Federației Sindicatelor din Moldova „SINDLEX”, Mihai Condur, președinte al Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură din Republica Moldova, Polina Fisticanu, șefă a Departamentului protecției social-economică al CNSM.

Reprezentanții CNSM au atras atenția că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 prevede majorarea unei singure valori de referință – de la 2200 lei la 2400 lei – aplicabilă doar unor categorii reduse de angajați. În același timp, valoarea de referință de 2500 lei, utilizată pentru cea mai mare parte a salariaților din sectorul bugetar (cadre didactice, personal medical, angajați ai MAI, ai sistemului penitenciar și alte instituții), nu este ajustată.

Potrivit Legii nr. 270/2018, valoarea de referință trebuie reexaminată anual și ajustată cel puțin la nivelul inflației. În acest sens, CNSM solicită majorarea valorii de referință de 2500 lei cu minimum 6,8%, rata inflației prognozate pentru 2025.

Sindicatele au subliniat că procesul de reformare a sistemului de salarizare să fie transparent, participativ și să prevadă consultări publice reale.

CNSM își exprimă îngrijorarea în legătură cu propunerea de stabilire a salariului minim de 6300 de lei pentru anul 2026, întrucât raportul dintre salariul minim și salariul mediu scade la 39,1% – mult sub indicatorii europeni recomandați.

Sindicaliștii solicită respectarea Directivei UE privind salariile minime adecvate, care prevede atingerea unui nivel de cel puțin 50% din salariul mediu și 60% din salariul median. Totodată, salariul minim actual nu acoperă necesitățile elementare și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții masive de la bugetul de stat, estimările pentru 2026 indicând alocări suplimentare de 2,79 miliarde de lei.

În cadrul discuțiilor, reprezentanții CNSM au reiterat două propuneri esențiale pentru politica fiscală: acordarea dreptului la deducerea cotizației sindicale din impozitul pe venit, similar facilităților acordate membrilor organizațiilor patronale; extinderea utilizării tichetelor de vacanță și în stațiunile balneoclimaterice, conform legislației în vigoare”, se menționează în comunicatul CNSM.

Guvernul a aprobat, în ședința din 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, cu mai multe critici din partea sindicatelor și cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

„Am vrea să mărim salariile și pensiile, dar o vom face foarte prudent”, a declarat premierul Alexandru Munteanu, înainte de ședința Guvernului.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se referă la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a venit cu justificări în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința Guvernului.

---