„- În această lege, cui îi vor crește salariile? Cine sunt beneficiarii noilor modificări, mai exact ce categorii de bugetari? Pentru cine vor fi cele mai mari majorări salariale?

- Cele mai mari creșteri, în procente, vor fi pentru oamenii care au cele mai mici salarii. Din cei peste 170.000 de oameni care activează astăzi în sectorul public, circa 50.000 au salariul minim pe economie. Acești oameni lucrează în grădinițe, autoritățile publice locale, sistemul de sănătate, poliție, cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici, de 6.300 de lei, iar o mare parte dintre ceilalți funcționari au salarii sub 15.000 de lei.

- Cei care au astăzi 6.300 de lei cât vor câștiga începând de anul viitor?

- Avem diferite praguri. O dădacă va primi peste 2.000 de lei suplimentar, un asistent social, care astăzi are un salariu de aproximativ 7.000-8.000 de lei, va primi, de asemenea, aproape 2.000 de lei în plus. Pentru un soldat, majorarea va fi de circa 2.400 de lei, iar un polițist va avea cu 2.600 de lei mai mult, a declarat Victoria Belous.

Pe 4 decembrie 2026, Guvernul Munteanu a aprobat proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, cu un deficit record de 21 de miliarde de lei. „Trebuie să recunosc, deficitul nu e mic, dar circa jumătate din acesta va merge în investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița. Totodată, proiectul prevede un PIB nominal de 377 miliarde lei, o inflație anuală de 4,3% la sfârșit de an și un salariu mediu lunar de 17.400 lei. Pentru cheltuieli capitale aferente dezvoltării economice se preconizează alocarea sumei de circa 5,6 miliarde lei.

Sindicatele au criticat modul în care le-a fost prezentat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, cu doar o zi înainte de a fi aprobat de Guvern, dar și unele prevederi din acesta, care se refereau la lefurile bugetarilor. „Spre regret nu s-a făcut nicio modificare la valoarea de referință de 2500 lei, la care se referă majoritatea angajaților din sectorul bugetar - ceea ce ține de învățământ, autorități, Ministerul Afacerilor Interne. Legea 270 privind sistemul de salarizare prevede că valoarea de referință trebuie să fie modificată anual, în dependență de situația economică, dar nu mai puțin decât rata inflației, rata inflației pentru anul curent e 7,6%, deci, ar trebui să fi fost măcar o indexare de 7,6% a acestei valori de referință”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri.

Ministrul de atunci al Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a justificat în fața Sindicatelor, pentru că a prezentat în ultimul moment proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026, dar și explică lipsa majorărilor la salariile bugetarilor. „Înțeleg și sunt de acord și accept critica. Ne cerem iertare și o să rugăm înțelegere”, a spus ministrul, la ședința de astăzi a Guvernului.

La 12 decembrie 2025, noaptea târziu, deputații PAS au aprobat bugetul pentru 2026: „În criză sunt doar profesorii, Președinția cu 44 mil. lei nu e afectată”, a declarat deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju.

În iunie 2026, CSP a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar și a solicitat remiterea acestuia autorilor pentru revizuire și completare. „Concluzia la care am ajuns este că proiectul, în forma actuală, ridică multiple semne de întrebare și nu oferă răspunsuri convingătoare pentru sistemul procuraturii. Procurorul nu este un simplu bugetar”, a spus Elena Roșior.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și-a prezentat, în ședința din 24 septembrie, poziția asupra versiunii revizuite a proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Potrivit CSP, noua redacție valorifică doar parțial propunerile formulate la examinarea versiunii inițiale. „În iulie 2025, valorile de referință au fost majorate cu 5% pentru procurori și 20% pentru judecători. Proiectul actual menține decalajul respectiv. Echivalența celor două profesii nu e una de oportunitate, ci rezultă din arhitectura constituțională și legală a justiției. Biroul Consultativ al Procurorilor europeni a subliniat că remunerarea adecvată a procurorilor reduce și riscul de corupție, iar experții au recomandat salarizarea procurorilor la un nivel cu cel al judecătorilor”, a menționat membra CSP, Elena Roșior.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că salariul președintei Maia Sandu ar putea crește cu sute de procente în cazul revizuirii grilei de salarizare în funcție de responsabilitatea postului. Potrivit acesteia, în prezent, șefa statului primește un salariu mai mic de 20.000 de lei.

Salariul brut al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea crește de la 22.300 la 55.000 de lei, potrivit modificărilor propuse la Legea salarizării. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că noua remunerare ar ține cont de responsabilitatea și poziția funcției de președinte în ierarhia funcțiilor de stat.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News