Vicepremierul pentru Reintegrare susține reducerea de câteva ori a numărului de secții de votare pentru cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană.

„În trecut am fost martori la un vot organizat și influențat din partea regiunii transnistrene, a alegătorilor de acolo, iar misiunea noastră este să organizăm un proces electoral bazat pe corectitudine și libera exprimare, de aici trebuie să reiasă și numărul de secții de votare, care va fi aprobat de CEC.

Niciun partid și niciun candidat în procesul electoral nu își poate desfășura campania în mod liber pe teritoriul regiunii transnistrene, Tiraspolul nu respectă legislația și Constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces democratic și liber în regiune”, a precizat Roman Roșca.

Vicepremierul pentru Reintegrare a făcut referire la declarațiile reprezentanților CEC atunci când a fost întrebat câte secții de votare vor fi, totuși, deschise în Transnistria, la parlamentarele din 28 septembrie.

PSRM critică dur declarația vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, potrivit căruia, la scrutinul parlamentar din 28 septembrie cel mai probabil vor fi deschise doar 10 secții de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. „Maia Sandu și partidul său promovează în mod conștient o politică a segregării, lipsind peste 260 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova de dreptul lor legal la vot. Aceasta nu este doar discriminare – este o crimă împotriva propriului popor”, se menționează în comunicatul PSRM.

În acest sens, PSRM a organizat, ieri, un flashmob la sediul CEC. Formațiunea a cerut condiții de vot echitabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

La alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru alegătorii din stânga Nistrului ar putea fi deschise doar 10 secții de votare, conform legislației în vigoare. Declarația a fost făcută de vicepreședintele CEC, Pavel Postica, în cadrul ședinței CEC din 13 august. Potrivit acestuia, număr resepctiv de secții este corespunzător numărului alegătorilor, care s-au prezentat la urne la ultimele trei scrutine organizate de autoritățile constituționale. Astfel, Postica a precizat că, în medie, la alegerile parlamentare din anul 2021, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024 s-au prezentat circa 29 de mii de alegători cu drept de vot. De asemenea, s-a ținut cont de căile de acces existente către secțiile de vot, astfel încât deschiderea acestora să fie cât mai facil posibilă, scrie Moldpres.

Și Uniunea Juriștilor din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea față de intenția autorităților de a reduce numărul secțiilor de vot pentru alegătorii care își au domiciliul permanent în localitățile din stânga Nistrului. „Dreptul de vot este un drept fundamental și trebuie asigurat în egală măsură tuturor cetățenilor. Secțiile de vot pentru cetățenii domiciliați în localitățile din stânga Nistrului sunt constituite pe teritoriul aflat sub controlul autorităților constituționale și nu reprezintă un risc pentru securitate”, menționează Uniunea.

Republica Moldova își va alege Parlamentul pe 28 septembrie 2025. O decizie în acest sens a fost aprobată de deputații PAS.

Fracțiunea BCS a cerut ca alegerile parlamentare să aibă loc la finele lunii iulie, cea mai apropiată dată posibilă din punct de vedere legal, potrivit președintelui fracțiunii, Vlad Batrîncea. Amendamentul propus de Radu Mudreac nu a fost susținut, însă, în Comisia juridică.