Doamna ministră sau doamna ministru? Uzul dictează norma

Feminizarea funcțiilor nu e un moft, e o necesitate, în contextul în care societățile evoluează, iar distribuirea funcțiilor nu se mai face în bază de gen.

Au fost perioade în istorie în care majoritatea funcțiilor publice și de decizie au fost deținute de bărbați - ei erau miniștri, președinți, guvernatori, șefi de întreprinderi, senatori, femeile ocupându-se de casă și de creșterea copiilor - nimic altceva decât rodul patriarhatului înrădăcinat până în zilele noastre. În timp însă, lucrurile s-au schimbat, femeile au avut acces la educație, dreptul de a participa la viața publică și politică, iar astăzi, alături de bărbați, dețin funcții de conducere și activează în toate sferele.

Mai mulți lingviști și lingviste susțin că absența opoziției de gen este rezultatul mentalității patriarhale, din Evul Mediu până în secolul XX, când anumite funcții erau destinate doar bărbaților, iar alte funcții doar femeilor. Așa se face că astăzi, în Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, numai 28 de ocupații au forma de feminin, restul sunt la masculin.

În limba română, formele de feminin nu trebuie inventate, sistemul ei gramatical le admite.

„Unde sursele lexicografice - dicționarele - nu ne dau și forma de feminin pentru substantive care denumesc funcții, profesii, meserii, aplicăm regula limbii române. Ne reamintim de formarea corespondentelor feminine de la substantivele la masculin cu ajutorul sufixelor moționale. De exemplu: avocat-avocată, ministru-ministră, ofițer-ofițeră, doctor-doctoră, primar-primară, decan-decană etc”, ne spune doctora în filologie, Loretta Handrabura.

Trebuie să ținem cont de faptul că limba e un organism viu, un sistem dinamic care este influențat de diverse realități, iar unele schimbări sunt justificate. Mai durează însă ca formele de feminin ale funcțiilor să fie aprobate și de Academia Română, însă nu e o greșeală să le utilizăm până atunci, ci chiar e recomandat.

Egalitatea de gen și importanța feminizării funcțiilor

Alina Andronache, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare explică importanța feminizării funcțiilor din perspectiva egalității și echității de gen. Dânsa susține că utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin pentru profesii demonstrează că societatea nu mai tolerează „patriarhatul lingvistic protejat”.

„Limba este un instrument de comunicare care interacționează cu toate aspecte ale vieții umane în societate. Respectiv este mereu în schimbare, deoarece corespunde necesităților unei comunități într-o perioadă anume şi pentru o comunitate dată, dar este, deopotrivă, rezultatul istoriei sale proprii și sursă pentru evoluția ulterioară.

Feminizarea limbii române a început încă în secolele XIX - XX. Atunci apar primele feminizări: împărăteasă, crăiasă, preoteasă, morăriță, pastoriță, domniță etc. Ulterior, o dată cu dezvoltarea societății apar multe profesii și funcții noi care au atât formele de feminin și masculin. Luând în considerație aspectul istoric și rolurile de gen, majoritatea profesiilor erau îmbrățișate de către bărbați, respectiv avem doar formele de masculin.

Astăzi, femeile participă direct la piață muncii și ocupă posturi, această realitate trebuie consemnată și de Clasificatorul Ocupațiilor din Republica Moldova, și de nomenclatoarele de meserii și specialități, și de dicționare. Multe limbi și culturi deja au făcut aceste schimbări și au trecut demult prin procesul de feminizare a funcțiilor și profesiilor. Limba Română este o limbă frumoasă care ne permite a vorbi despre femei și bărbați în mod egal.

Păstrând standardul masculin în denumirea ocupațiilor, calificărilor, titlurilor științifice, militare, administrative, se alimentează percepția că femeile sunt pe locurile „rezervate” celuilalt gen și trebuie să se încadreze în acest standard considerat „natural”.

Utilizarea tot mai frecventă a formelor de feminin pentru meserii, profesii, funcții publice în discursul public demonstrează că societatea nu mai tolerează patriarhatul lingvistic „protejat” normativ de înaltul for academic”, afirmă Alina Andronache, care este și militantă pentru egalitate de gen.

De curând, folosirea formelor de feminin pentru funcții și profesii a fost aprobată și de Academia Franceză. Academia Franceză a precizat că, în ciudat unor dificultăți lingvistice în unele cazuri, „nu există niciun obstacol de principiu pentru feminizarea domeniilor și meseriilor”. În limba franceză, toate substantivele au atât forme de masculin, cât și forme de feminin. O mare parte dintre feminiști consideră că atunci când se face referire la o femeie ar trebui folosită forma de feminin, chiar dacă în mod tradițional nu există, deocamdată, o astfel de formă.

În loc de răspuns cititorilor care ne scriu că o femeie e „ministru” și nu „ministră”

Scriam la început că primim zeci de mesaje de la cititori care ne recomandă să nu feminizăm funcțiile, chiar dacă avem astăzi femei în poziția de prim-ministre, președinte de partid/ONG-uri, ministre, primare, doctore etc.

La UNIMEDIA, feminizarea funcțiilor e o regulă nescrisă, dar respectată, pentru că așa recomandă lingviștii și lingvistele, precum și experții și expertele de media, dar mai ales pentru că avem femei în aceste funcții și e corect să folosim femininul funcției, precum folosim și masculinul, când e vorba de bărbați.

Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, declară că e necesar ca mass-media să aplice formele de feminin ale profesiilor și funcțiilor. La fel de necesar este ca de aceste forme să țină cont inclusiv cei și cele care ocupă funcții publice.

„Este foarte bine că Unimedia.info și alte câteva instituții media de top din țară au început să feminizeze funcțiile, vă felicit pentru asta.

De ce trebuie feminizate? Pentru că așa este firesc, e o dovadă a respectăriii principiului egalității de gen și a drepturilor omului, în definitiv. Știu că există mulți cărora asta li se pare straniu, căci ei au învățat la școală altceva sau că „în dicționare asta nu scrie”. Acestea sunt prejudecăți de natură sexistă, or, practica lingvistică nu a fost/nu este ferită de astfel de prejudecăți, din păcate.

Eu însumi am făcut filologie și îmi dau bine seamă că limba română permite utilizarea acestor forme. Mai mult, unii din cei mai respectați lingviști și lingviste pledează pentru forma feminină a funcțiilor. Faptul că Academia Română întârzie să aprobe aceste modificări firești nu ar trebui să ne mire, căci Academia Română mai greu acceptă inovațiile, să le zic așa. În concluzie, recomand tuturor instituțiilor media, dar și doamnelor care dețin funcțiile de ministră, prim-ministră să insiste pe feminizarea funcțiilor”, a menționat directorul API.

Îndemnăm colegii și colegele din presă, ofițerii și ofițerele de presă din instituțiile de stat, funcționarii publici, precum și cititorii, să folosească, unde este cazul, formele de feminin ale funcțiilor, pentru că uzul dictează norma.

---