Administrația Trump a anunțat marți impunerea unor restricții de viză pentru cinci personalități europene implicate în reglementarea tehnologiei și a conținutului online, printre care și fostul comisar european francez Thierry Breton. Decizia, justificată de Departamentul de Stat ca o reacție la presupuse acte de „cenzură” care ar afecta interesele americane, a fost condamnată „cu cea mai mare fermitate” de autoritățile de la Paris, relatează AFP, citată de News.ro.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, acțiunile celor cinci europeni ar reprezenta o formă de cenzură exercitată în detrimentul intereselor americane. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a susținut acest punct de vedere într-un mesaj publicat pe X.

„De prea mult timp, ideologii europeni întreprind acțiuni concertate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze opiniile americane cu care nu sunt de acord”, a declarat Marco Rubio. El a adăugat că „Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, denunțând existența „unui complex industrial mondial al cenzurii”.

Anunțul sancțiunilor a fost făcut în două etape. Inițial, Departamentul de Stat a transmis un comunicat în care menționa existența a cinci persoane sancționate, fără a le face publice numele. Ulterior, subsecretarul de stat pentru diplomație publică, Sarah Rogers, a dezvăluit, tot pe X, identitatea celor vizați.

Cine sunt europenii sancționați

Printre cei sancționați se află Thierry Breton, fost ministru în Franța și fost comisar european pentru piața internă între 2019 și 2024, considerat unul dintre artizanii directivei europene privind serviciile digitale. În timpul mandatului său, Breton a avut competențe extinse în domeniul digital și industrial.

Celelalte patru persoane sunt reprezentanți ai unor ONG-uri care activează în combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură online, din Regatul Unit și Germania. Este vorba despre Imran Ahmed, directorul Centrului pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH), Clare Melford, care conduce un index al dezinformării (GDI) cu sediul în Regatul Unit, Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid, și Josephine Ballon, reprezentantă a aceleiași organizații.

Reacția dură a Franței

Autoritățile franceze au condamnat public decizia Washingtonului. Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a reacționat într-un mesaj postat pe X.

„Franța denunță cu cea mai mare fermitate restricția de viză impusă de Statele Unite împotriva lui Thierry Breton, fost ministru și comisar european, și a altor patru personalități europene”, a transmis Barrot. Acesta a subliniat că „popoarele Europei sunt libere și suverane și nu pot accepta ca alții să le impună reguli aplicabile spațiului lor digital”.

Europa, în vizorul lui Donald Trump

Decizia vine pe fondul unei ofensive mai largi a administrației Trump împotriva reglementărilor europene din domeniul tehnologiei digitale. Aceste reguli impun platformelor online obligații stricte, inclusiv semnalarea și gestionarea conținuturilor problematice, măsuri pe care Washingtonul le consideră o încălcare a libertății de exprimare.

Uniunea Europeană dispune în prezent de unul dintre cele mai puternice arsenale juridice din lume pentru reglementarea sectorului digital. Tensiunile dintre cele două părți s-au accentuat la începutul lunii decembrie, când UE a aplicat o amendă de 140 de milioane de dolari rețelei sociale X, deținută de Elon Musk. La acel moment, Marco Rubio a vorbit despre un „atac împotriva tuturor platformelor tehnologice americane și a poporului american din partea guvernelor străine”.

Criza dintre Washington și Bruxelles se contura de mai multe luni. În noua Strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată recent, administrația Trump face referire la o presupusă „dispariție a civilizației” europene și critică instituțiile UE, acuzate că „subminează libertatea politică și suveranitatea”.

În februarie anul trecut, vicepreședintele american JD Vance a stârnit controverse în Europa, după un discurs susținut la München, în care a afirmat că libertatea de exprimare „face regrese” pe continent și a preluat teme promovate de partide de extremă dreapta, precum AfD din Germania.

Îngrijorări legate de noile restricții de vize

În luna mai, secretarul de stat american a anunțat deja restricții de vize pentru străinii acuzați de „cenzurarea americanilor”, susținând că libertatea de exprimare este „esențială pentru modul de viață american”. În plus, un memoriu recent al Departamentului de Stat, citat de presa americană, menționează noi instrucțiuni care vizează restricționarea vizelor pentru specialiști din domeniul tehnologiei, în special pentru cei implicați în moderarea conținutului online, inclusiv prin vizele H-1B.

Rețeaua Internațională de Verificare a Faptelor (IFCN), cu sediul în Statele Unite și care reunește peste 170 de organizații active în combaterea dezinformării, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de aceste măsuri, avertizând asupra impactului pe care l-ar putea avea asupra luptei globale împotriva manipulării informațiilor.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News