Amploarea impactului va depinde de durata conflictului. Însă, chiar și în lipsa unor întreruperi fizice semnificative, incertitudinea este deja resimțită pe piețe.
Cotația petrolului Brent – reper internațional – urcase deja la aproximativ 70 de dolari pe baril în ultimele săptămâni, pe fondul temerilor legate de o confruntare militară. Vineri, Brent a închis la 72,48 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI), referința americană, la 67,02 dolari.
Analiștii estimează că, la redeschiderea tranzacțiilor, prețurile ar putea crește cu încă 5 până la 7 dolari pe baril, pe măsură ce investitorii vor include în cotații riscul unei escaladări.
Iranul este al patrulea cel mai mare producător din cadrul OPEC, cu o producție de peste trei milioane de barili pe zi la începutul anului. Poziția sa geografică îi conferă o influență suplimentară: Republica Islamică controlează o parte din coasta strâmtorii Strâmtoarea Hormuz – cea mai importantă arteră maritimă pentru comerțul global cu petrol.
Strâmtoarea Hormuz: punctul critic
Peste 14 milioane de barili de țiței tranzitează zilnic această strâmtoare, echivalentul a aproximativ o treime din exporturile maritime mondiale de petrol. Majoritatea transporturilor sunt destinate Asiei, în special Chinei, Indiei, Japoniei și Coreei de Sud.
O eventuală blocare prelungită a traficului ar avea consecințe severe. Potrivit experților, în cel mai grav scenariu, prețul petrolului ar putea depăși 100 de dolari pe baril, ceea ce ar amplifica riscul unei recesiuni globale.
În plus, aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaz natural lichefiat – în special din Qatar – trec prin aceeași rută. Alternativele sunt limitate, iar capacitatea de redirecționare este redusă.
Arabia Saudită dispune de o conductă care traversează teritoriul său până la Marea Roșie, iar Emiratele Arabe Unite au o rută care ocolește strâmtoarea, ieșind în Golful Oman. Totuși, aceste opțiuni nu pot compensa integral închiderea completă a Hormuzului.
Impactul asupra economiei globale
Experții avertizează că, într-un astfel de scenariu, statele asiatice – mari importatoare de energie – ar putea începe să acumuleze stocuri, declanșând o competiție intensă pentru resursele disponibile.
În condițiile în care cererea globală de petrol este relativ rigidă – adică nu poate scădea rapid fără efecte economice dureroase – prețurile ar trebui să urce suficient de mult pentru a reduce consumul. Acest mecanism ar putea însemna încetinire economică sau chiar recesiune.
Rezervele strategice: o plasă de siguranță limitată
Administrația de la Washington ar putea apela la Rezerva Strategică de Petrol a SUA, care deține aproximativ 415 milioane de barili, potrivit datelor Departamentului Energiei. De asemenea, statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) ar putea coordona eliberări de stocuri.
Însă analiștii subliniază că, în crizele de aprovizionare, durata și amploarea sunt decisive. O criză extinsă în Strâmtoarea Hormuz ar putea depăși capacitatea stocurilor strategice de a stabiliza piața.
Deocamdată, unele petroliere au fost observate schimbându-și ruta pentru a evita zona de risc. Atacurile iraniene asupra bazelor americane din Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Bahrain sporesc presiunea asupra asiguratorilor maritimi, care ar putea majora drastic costurile sau chiar suspenda acoperirea pentru tranzitul prin Hormuz.
Pentru moment, piețele reacționează la risc și incertitudine. Dacă escaladarea va continua, impactul asupra prețului petrolului – și implicit asupra economiei globale – ar putea deveni semnificativ.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!