„Cele două edificii sunt blocul Centrului de Excelență în Energetică și Electronică de pe strada Sadoveanu 40 și sediul actual al Liceului cu Profil de Arte „Igor Vieru”. Prin valorificarea acestor spații și transferul Liceului „Igor Vieru” în sediul fostului Colegiu Tehnologic de pe strada Bogdan Voievod, vor putea fi create aproximativ 1 600 de locuri noi pentru elevii din sectoarele Râșcani și Ciocana. Primăria urmează să decidă dacă va utiliza blocul de pe Sadoveanu pentru deschiderea unei noi instituții de învățământ sau îl va atribui unei instituții existente. După transfer, în sediul nou al Liceului „Igor Vieru” vor fi deschise clase primare și gimnaziale cu profil general, contribuind astfel la extinderea capacității școlare a municipiului Chișinău. Toate edificiile vizate sunt în stare bună sau foarte bună, iar MEC este pregătit să aloce suplimentar până la 20 milioane de lei pentru dotarea și modernizarea spațiilor până la 1 septembrie 2026.

Prin transmiterea celor două edificii și prin sprijinul financiar pe care îl va oferi, MEC pune la dispoziția orașului soluții rapide. Totuși, reorganizarea echilibrată a rețelei școlare rămâne responsabilitatea Primăriei Chișinău, a menționat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul Dan Perciun.

„Supraaglomerarea școlilor din Chișinău este rezultatul unor ani de decizii necorelate, investiții făcute fără viziune și a unei planificări urbane insuficiente. Noi propunem o schimbare de abordare: utilizarea eficientă a spațiilor existente și investiții acolo unde există locuri libere. Transferul celor două clădiri este o soluție rapidă, cu impact imediat pentru sute de copii, însă celelalte măsuri necesare trebuie asumate de Primărie”, a declarat ministrul.

Studiul arată că numărul elevilor din capitală a crescut cu peste 15 mii în ultimii cinci ani, iar tot mai multe instituții au clase cu peste 30 de elevi. Analiza MEC relevă un dezechilibru major în rețeaua școlară din Chișinău: licee precum „Mihai Viteazul”, „Mihail Berezovschi”, „Liviu Deleanu”, „Dante Alighieri”, „Onisifor Ghibu” sau „Hyperion” depășesc cu mult capacitatea de proiect, unele clase ajungând până la 42 de elevi. În același timp, alte instituții aflate la distanțe relativ mici dispun de sute de locuri libere. De exemplu, LT „Ion Creangă” are peste 400 de elevi în plus față de capacitatea proiectată, în timp ce LT „Matei Basarab”, situat la un kilometru distanță, are mai mult de 800 de locuri disponibile. În total, în școlile din municipiu există peste 5 000 de locuri libere, însă acestea sunt distribuite disproporționat.

„În prezent, părinții nu mai aleg școala cea mai apropiată, ci pe cea care oferă cele mai bune condiții, laboratoare moderne sau activități extracurriculare diversificate. Această orientare spre calitate a generat o migrație masivă a elevilor spre anumite instituții, lăsând în urmă școli vechi, insuficient dotate, care se confruntă cu o scădere constantă a atractivității”, a spus secretarul de stat, Valentina Olaru.

Cercetarea MEC evidențiază și probleme structurale în sistemul municipal: investiții fragmentare, lipsa unei strategii coerente, alocări repetate către instituții renovate recent, ignorarea școlilor cu potențial de dezvoltare, dar rămase sub utilizate, precum și o corelare insuficientă între dezvoltarea urbanistică și necesitățile educaționale.

„Extinderea orașului prin proiecte imobiliare noi nu este însoțită de construirea de școli sau de extinderea celor existente, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra liceelor foarte solicitate, precum „Mihail Berezovschi”, „Liviu Deleanu” sau „Onisifor Ghibu”. Astfel, accesul copiilor la o instituție apropiată de domiciliu devine tot mai dificil, iar părinții ajung să aleagă școala nu în funcție de proximitate, ci de infrastructură și facilitățile disponibile”, a menționat ministrul.

Un alt aspect îl reprezintă modul în care sunt gestionate investițiile publice. Primăria continuă să direcționeze fonduri către școli care au beneficiat recent de reparații sau modernizări, în timp ce instituțiile din zone defavorizate rămân în așteptare. Exemplele Școlii nr. 6 și ale gimnaziilor nr. 52 și nr. 86 ilustrează modul ineficient în care sunt utilizate resursele municipale.

Pentru a corecta dezechilibrele din rețeaua școlară a municipiului Chișinău, MEC propune municipalității un set de măsuri care pot fi aplicate imediat:

1. aprobarea de către Primărie a unui plan clar privind reducerea supraaglomerării școlare;
2. înghețarea transferurilor nejustificate către școlile supraaglomerate;
3. deschiderea de clase noi în instituțiile care dispun de spații libere;
4. orientarea investițiilor din bugetul municipal spre modernizarea rapidă a școlilor cu locuri disponibile, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru părinți;
5. reorganizarea districtelor școlare, astfel încât fiecare copil să aibă acces la cel puțin două instituții din apropiere;
6. introducerea unui mecanism digital de repartizare automată, bazat pe proximitate și pe capacitatea reală a școlilor.
   

Pe termen mediu, Primăria trebuie să contracteze cel puțin 30–40 de milioane euro de la partenerii de dezvoltare pentru renovarea capitală a clădirilor care sunt astăzi nevalorificate.

Ministerul insistă, de asemenea, ca primăria să respecte prevederile legale și să autorizeze doar proiecte imobiliare care includ soluții clare pentru școli și grădinițe. 

La rândul său, MEC va continua să investească în modernizarea școlilor, inclusiv a celor din municipiu. Astfel, 24 din cele 90 de instituții din Rețeaua școlilor model sunt din capitală. Alte 12 școli din Chișinău vor beneficia de asistență pentru eficiență energetică. 

În total, cele 36 de școli din capitală vor beneficia de finanțare în valoare de peste 70 de milioane de euro, 55 de milioane fiind deja identificate”, comunică MEC.  

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News