„Sporul salarial pentru implicarea în integrarea in UE pentru funcționarii și demnitarii moldoveni, votat recent de Guvern, este un exemplu de neînțelegere crasă a statutului acestor categorii de lucrători ai statului. De parcă, dacă nu ar fi fost acest spor, acești funcționari/demnitari, care au depus jurământ la intrarea în funcții, ar fi lucrat împotriva integrării europene.

Eu cred ca acest spor salarial este un instrument discriminatoriu.

Sporul salarial instituit de Guvern mi-a amintit de un caz din 1999.

Fiind la Ministerul Justiției, am inițiat un control la Departamentul Instituții Penitenciare la capitolul utilizării resurselor bugetare. Vremuri grele. Buget auster. Controlul era axat, în special pe cheltuielile salariale. Controlul a scos la iveală ca, în virtutea legii, majoritatea funcționarilor din Departament beneficiau de un spor salarial de 10, sau 20% pentru utilizarea în lucru a unei limbi de uz internațional. În fapt, am constatat că, în toate cazurile, ca limbă internațională era utilizată limba rusă. Dar, chiar și așa, totul ar fi fost legal. Doar că, problema era, că majoritatea beneficiarilor de acel spor salarial cunoșteau doar (!) limba de uz internațional - limba rusă, dar nu cunoșteau limba română. Asta era situația!

Pentru cei care nu cunosc, dar și pentru Guvern, ar trebui să știm că legea deja, de ani buni, prevede sporuri salariale pentru funcționarii publici pentru performanță.

Poate ar fi fost mai bine să revedeți doar criteriile de performanță, adică, să introducem aspecte de implicare în integrarea europeană, dar nu să inventați sporuri stupide?”, a punctat juristul Ion Păduraru.

Peste 1000 de funcționari publici vor continua să primească adaosuri la salariu „pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”. Guvernul a aprobat, în ședința din 6 noiembrie, alocarea a 36 de milioane de lei, bani suplimentari pentru a acoperi aceste plăți.

Juristul Ion Dron a criticat decizia Guvernului de a aloca suplimentar 36 de milioane de lei pentru sporuri la salariu „pentru integrarea Republicii Moldova în Uniuniea Europeană” în cazul a peste 1000 de funcționari guvernamentali, majoritatea diverși șefi: „Ai votat, îmi pare bine, acum iernează dacă poți”.

Și primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu o reacție: „Ei își împart salariile din bugetul de stat, după ce anterior au majorat salariile miniștrilor. Recent am mai fost martori când au solicitat majorarea alocațiilor pentru copiii ambasadorilor. Asta în timp ce salariile medicilor, profesorilor, asistenților sociali, polițiștilor și multor altor categorii de angajați din țara noastră care muncesc și se dedică, lasă de dorit”.

La 24 ianuarie 2024, prim-ministrul Dorin Recean a anunțat că în cadrul Guvernului va fi creat un nou minister, cel al Afacerilor Europene. „Portofoliul de integrare europeană îl va prelua Cristina Gherasimov, care va conduce Ministerul pentru Afaceri Europene și care va coordona și activitatea Biroului de Integrare Europeană”, a declarat Recean.

Recean a dezmințit, astfel, zvonurile precum că funcția respectivă i-ar reveni lui Nicu Popescu, cel care și-a anunțat demisia de la șefia MAEIE, puțin mai devreme.

La 5 februarie 2024, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a depus jurământul de învestire.

La 26 decembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat două decrete, prin care a conferit „Ordinul Republicii” viceprim-ministrului Nicu Popescu și medalia „Meritul Civic” consilierei pe politică externă, Cristina Gherasimov.

La 24 ianuarie 2024, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și-a dat demisia. Popescu a declarat că are „nevoie de o pauză”.

Drept urmare, șefia Ministerului Afacerilor Externe a fost preluată de către deputatul PAS Mihai Popșoi, vicepreședinte al Parlamentului, potrivit premierului Dorin Recean.

După ce și-a anunțat demisia, Nicu Popescu nu a confirmat, dar nici nu a infirmat că ar putea să fie numit în funcția de negociator-șef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Întrebat ce funcție va prelua, Popescu a răspuns că se va afla „mai mult în rețeaua de aeroporturi din întreaga Europă”.

Anterior, deputatul PAS Radu Marian a calificat drept „zvonuri”, informațiile apărute în spațiul public, precum că Nicu Popescu ar urma să plece din funcția de ministru al Afacerilor Externe și Integrarii Europene.

Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a votat pentru demararea negocierilor de aderare cu Republica Moldova.

Republica Moldova a semnat cererea de aderare la UE pe 3 martie 2022.

Din ianuarie 2023, Cristina Gherasimov a ocupat funcția de consilieră a preşedintei R. Moldova, Maia Sandu, în domeniul politicii externe şi integrării europene.

---