„Declarațiile le-a făcut un partid politic, care prin declarația sa a reflectat, ferm convins, poziția a marii majorități a cetățenilor Republicii Moldova. Eu cred că, în genere, din punct de vedere diplomatic, dacă vorbim de ambasadori, în opinia mea toți ar trebui să se abțină de la astfel de calificări, și unii, și alții”, a declarat Igor Dodon.

„Eu înțeleg primii cine au început cu astfel de declarații, nu le-au început rușii. Este vorba despre al Doilea Război Mondial și luați orice carte de istorie, luați rezultatele judecăților de la Nürnberg, international recunoscut, care spune foarte clar că naziștii și jandarmii români au ars mii de cetățeni aici la Chișinău. Nu vreau să fac careva aluzii în adresa poporului român care-s frații noștri. Fiecare popor și-a avut călăii săi la diferite etape, dar nu e cazul să ironizăm. Eu cred că trebuie să avem relații bune și aici nu trebuie să trecem anumite limite, din toate părțile. Aici trebuie să fim calmi, liniștiți, să nu cream relații dificile cum au fost create prin aceste declarații”, a conchis Dodon.

Procesele de la Nürnberg au fost o serie de procese celebre pentru faptul că, în cadrul lor, au fost inculpați importanți membri ai conducerii politice, militare și economice a Germaniei Naziste.

Tribunalul militar internațional a fost inaugurat la 18 octombrie 1945, în clădirea Curții Supreme, la Berlin. Prima sesiune a fost prezidată de judecătorul sovietic, Nikicenko. Procurorii au inițiat inculparea a 24 de criminali de război și șase organizații criminale: conducerea Partidului Nazist, a Schutzstaffel (SS) și Sicherheitsdienst (SD), a Gestapo-ului, a Sturmabteilung (SA) și a Înaltului Comandament al Armatei Germane (OKW).

Capetele de acuzare au fost:

1. Participarea la un plan comun sau a unei conspirații pentru comiterea de crime împotriva păcii;
2. Plănuirea, inițierea și susținerea de războaie de agresiune și alte crime împotriva păcii;
3. Crime de război;
4. Crime împotriva umanității.

Astfel, în procesele de la Nürnberg nu au fost condamnați jandarmi români, așa cum a menționat șeful statului. Iar în privința arderii a mii de cetățeni la Chișinău, nu există nici o mărturie istorică.

Probabil, Igor Dodon face referire la evreii adunați în gheto-ul din Chișinău și transportați apoi cu forța în regiunea transnistreană. Însă, camere de gazare, sau alte mijloace de ucidere în masă, în Chișinău, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, nu au existat.

Amintim că scandalul dintre Ambasadele ruse și române a izbucnit după ce Ambasada României în Republica Moldova a organizat în data de 23 octombrie 2020, la Cimitirul de Onoare al Eroilor Armatei Române situat în interiorul cimitirului localității Mana, raionul Orhei, o serie de activități dedicate sărbătoririi Zilei Armatei Române. Atunci Ambasadorul României Daniel Ioniță a precizat în discursul susținut cu această ocazie că „generația bunicilor noștri a avut parte de război și foamete, iar ostașii români care au căzut pe aceste meleaguri au luptat pentru reîntregirea țării, pentru dreptate și libertate, pentru această palmă de pământ dintre Prut și Nistru, care a aparținut României ca urmare a actului măreț de la 1 decembrie 1918 și care a fost ruptă din trupul țării ca urmare a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov”, se arată într-un comunicat emis de Ambasada României în RM.

Drept reacție, Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat reprezentanții Amabsadei române în Republica Moldova de „cinism”, ca urmare a declarațiilor făcute cu ocazia Zilei Armatei Române despre „soldații căzuți în 14 iulie 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică”.

„Descendenții a zeci de mii de uciși și torturați de către agresorii Antonescu și călăul său Alexianu - moldoveni, ruși, evrei, găgăuzi și bulgari - vor uita cu greu crimele ticăloșilor fasciști care și-au justificat atrocitățile prin „lupta pentru reunificare”. Condamnăm cu tărie rapoartele blasfemice în justificarea criminalilor fasciști la a 75-a aniversare a victoriei asupra nazismului a coaliției anti-hitleriste, în care, așa cum ar fi bine să le reamintim partenerilor români, strămoșii lor antifasciști au luptat curajos”, se arată în comunicatul publicat de către Ambasada Rusiei la Chișinău.

În replică, Ambasada României în Republica Moldova susține că „nu este surprinsă” de reacția Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova și a venit cu mai multe precizări.

„Transformarea memoriei militarilor căzuți la datorie în războaie în temă electorală este o expresie de cinism la care nu vrem să fim părtași. Nu dorim să ne lăsăm atrași în polemici lansate provocator în spațiul public în această perioadă electorală din Republica Moldova.

România are o abordare europeană atât din punct de vedere științific în ceea ce privește studiul, înțelegerea și predarea istoriei, cât și din punctul de vedere al asumării și condamnării publice a ororilor trecutului și este apreciată la nivel european și internațional pentru demersurile numeroase și concrete întreprinse în materie de asumare a trecutului, educație și cercetare privind Holocaustul și comemorarea victimelor Holocaustului, inclusiv pentru introducerea în legislația română a definiției de lucru a antisemitismului, convenita în cadrul Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în timpul președinției române a acestei organizații” se arată într-un comunicat emis de Ambasadă.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News