Directoarea Băncii Mondiale pentru Moldova, despre reforma fiscală: „Volumul redus al veniturilor înseamnă mai puţine drumuri, mai puţine şcoli reabilitate, mai puţin sprijin social”

„Experienţa multor ţări prezintă puţine dovezi pentru a confirma eficacitatea impozitării veniturilor la cotă unică în raport cu creşterea numărului de contribuabili sau consolidarea creşterii”, este declarația directoarei Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, referitor la reforma fiscală anunțată de Guvernul de la Chișinău. Akhalkatsi susține că „tranziţia spre impozitarea veniturilor la cotă unică se poate solda cu venituri bugetare mai mici”.

Foto: profit.ro

„Volumul redus al veniturilor înseamnă mai puţine drumuri, mai puţine şcoli reabilitate, mai puţin sprijin social – şi lista poate continua.

Comparând experienţa unor cazuri recente, şi anume cele din Rusia, Ucraina, Republica Slovacă, Georgia şi România, un document al Fondului Monetar Internaţional (FMI) denotă că toate aceste ţări, cu excepţia Rusiei, au înregistrat o scădere a veniturilor obţinute din impozitul pe venit ca rezultat al reformei. Referitor la Rusia, creşterea colectărilor din impozitului pe venit nu poate fi atribuită introducerii unei cote unice, deoarece sunt realizate modificări concomitente de asigurare a conformităţii fiscale şi s-a produs o majorare substanţială a salariilor reale ca rezultat al revenirii la mai multe tendinţe normale după criza din 1998.

Astfel, la prima vedere, putem conchide că, chiar şi atunci când eforturile de asigurare a conformităţii sau a activităţii profesionale sunt îmbunătăţite în cadrul unui regim de impozitare unică, acestea nu par a fi suficiente pentru compensarea pierderilor de colectări din impozitul pe venit. Trebuie de remarcat, că Republica Slovacă şi Georgia au compensat deficitul colectărilor din impozitul pe venit prin adoptarea unor reforme suplimentare, care au sporit veniturile din impozitele indirecte, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată (TVA). Acesta nu pare a fi cazul Moldovei, unde, în cadrul pachetului recent aprobat, cota TVA a fost redusă pentru hoteluri, restaurante şi cafenele, şi unde sistemul fiscal include deja câteva scutiri TVA”, a declarat directoarea Băncii Mondiale pentru Moldova într-un interviu pentru profit.md.

Cât despre faptul că Banca Mondială a prognozat, înainte ca să fie anunțată reforma fiscală în Moldova, o creştere economică de 3,8% în 2018 şi 3,7% în 2019, Anna Akhalkatsi afirmă că odată ce „nu este clar dacă reforma va impulsiona creşterea economică”, BM nu a revăzut încă prognozele.

„Pe baza celor mai recente date, creşterea produsului intern brut (PIB) în perioada 2018-2019 va fi, probabil, puţin mai mare decât prognoza precedentă. Într-adevăr, estimăm că ritmul creşterii economice va fi determinat de creşterea puternică a consumului.

Creşterea economică va fi situată la un nivel mai mic de 4% pe termen mediu şi va rămâne dependentă de consum graţie remiterilor susţinute şi creşterii recente a salariilor publice. Cu o mare parte din populaţia Moldovei locuind şi muncind deja peste hotarele ţării, iar ataşamentul imigranţilor de generaţie următoare faţă de Moldova diminuându-se în timp, ţara are nevoie de noi declanşatori ai creşterii economice.

Aceasta va necesita reforme structurale esenţiale pentru a reduce în continuare corupţia, a permite o concurenţă loială între întreprinderi şi a garanta competenţele lucrătorilor, care sunt necesare pe piaţa muncii”, mai spune experta.

Menționăm că începând cu 1 octombrie se aplică o singură cotă de 12% la impozitarea veniturilor persoanele fizice. Până acum, persoanele fizice erau impozitate cu 7% pentru veniturile de până la 33 de mii de lei şi cu 18% pentru veniturile care depăşesc această sumă.

Taximetriştii care au un salariu lunar de până la 10 mii de lei vor achita un impozit unic pe venit de 500 de lei lunar.

Scutirea personală se majorează până la 24 de mii de lei anual. Pentru persoanele cu dizabilităţi obţinute în acţiuni de luptă pentru integritatea ţării şi în Afganistan scutirea personală urmează să crească până la 30 de mii de lei. Pentru familiile cu copii se va majora scutirea pentru persoane întreţinute de la 2.520 de lei până la 3.000 de lei, iar în cazul persoanelor întreţinute cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, până la 18 mii de lei. Totodată, scutirea majoră în mărime de 18 mii de lei se va aplica şi în cazul persoanelor întreţinute cu dizabilităţi severe şi accentuate.

Legea prevede reducerea contribuţiei de asigurări sociale achitate de angajatorul din sectorul privat, instituţiile de învăţământ superior şi instituţiile medico-sanitare de la 23% la 18%, iar contribuia angajatorilor din agricultură va descreşte de la 16% la 12%.

Totodată, urmează să fie stabilit un regim fiscal special pentru activitatea în sectorul hotelier şi al restaurantelor, prin reducerea cotei TVA de la 20% la 10%.


Pub