Anul 1775
În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, Bucovina intră în componența Imperiului Habsburgic. Această schimbare teritorială a avut un impact semnificativ asupra regiunii, inclusiv asupra Moldovei, deoarece Bucovina a fost parte integrantă a Principatului Moldovei până la acel moment. Tratatul a fost rezultatul presiunilor politice și militare ale vremii, iar integrarea Bucovinei în Imperiul Habsburgic a dus la schimbări culturale și administrative majore, influențând identitatea și dezvoltarea ulterioară a regiunii.

Anul 1877
Ca urmare a bombardării orașelor românești de la Dunăre de către artileria turcă, armata română deschide focul asupra Vidinului. Acest eveniment face parte din Războiul de Independență al României, în care Moldova, ca parte a Principatelor Unite, a jucat un rol crucial. Conflictul a dus la recunoașterea independenței României față de Imperiul Otoman, un pas important în consolidarea statului român modern. Participarea Moldovei la acest război a fost esențială pentru unitatea și suveranitatea națională.

Anul 1913
A fost semnat, la Petersburg, un protocol prin care Bulgaria a cedat României orașul Silistra și câteva mici teritorii în sudul Dobrogei (26 aprile/9 mai). Acest protocol a fost parte a tratativelor de pace după cel de-al Doilea Război Balcanic. Dobândirea acestor teritorii a consolidat poziția strategică a României la Marea Neagră și a avut implicații asupra echilibrului de putere în regiune. Deși nu a afectat direct Moldova, acest eveniment a contribuit la întărirea granițelor României și la creșterea prestigiului său internațional.

Anul 1920
La Cluj este înființat primul institut speologic din lume. Institutul Speologic din Cluj a fost fondat de Emil Racoviță, un pionier al speologiei și un savant de renume mondial. Această instituție a pus bazele cercetării sistematice a peșterilor și a contribuit la dezvoltarea științei speologice la nivel internațional. Deși situat în Transilvania, impactul său științific a fost resimțit și în Moldova, prin promovarea cercetării și educației științifice.

Anul 1933
S-a înființat Gestapo, poliția secretă a Germaniei naziste. Gestapo a devenit un simbol al opresiunii și terorii în timpul regimului nazist. Deși evenimentul nu a avut loc în Moldova, influența Germaniei naziste s-a extins în întreaga Europă, inclusiv în România și implicit în Moldova, prin alianțele și presiunile politice ale vremii. Acest context a afectat viața politică și socială din regiune în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Anul 1945
A fost adoptată Carta Națiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945). Adoptarea Cartei Națiunilor Unite a marcat începutul unei noi ere în relațiile internaționale, promovând pacea și cooperarea globală. Moldova, ca parte a Uniunii Sovietice la acea vreme, a fost indirect influențată de acest nou cadru internațional, care a stabilit principii fundamentale pentru drepturile omului și suveranitatea națională, principii care au rămas relevante și după obținerea independenței.

Anul 1964
Oficialii statelor africane Tanganika și Zanzibar și-au dat mâna pentru a forma un nou stat, Tanzania. Formarea Tanzaniei a fost un exemplu de unificare pașnică și de cooperare între două state africane, un model de urmat pentru alte regiuni aflate în conflict. Deși evenimentul nu a avut un impact direct asupra Moldovei, el a subliniat importanța dialogului și a unității, principii care sunt esențiale și pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii noastre.

Anul 1986
S–a produs accidentul de la centrala nucleară de la Cernobîl, aflată la 200 km de Kiev. Accidentul de la Cernobîl a avut consecințe devastatoare asupra mediului și sănătății umane, afectând grav și Moldova, care a fost expusă la radiații. Acest dezastru a evidențiat riscurile energiei nucleare și a dus la schimbări majore în politicile de siguranță nucleară la nivel global. Impactul său a fost resimțit pe termen lung, influențând percepția publică și politicile energetice în întreaga regiune.

Anul 1992
Regele Mihai efectuează prima vizită în România după 1989; a fost primit cu entuziasm la București. Vizita Regelui Mihai a fost un moment simbolic de reconciliere și de reafirmare a valorilor democratice în România post-comunistă. Deși Moldova era deja un stat independent, legăturile istorice și culturale cu România au făcut ca acest eveniment să fie urmărit cu interes și în Moldova, subliniind importanța relațiilor bilaterale și a moștenirii comune.

Anul 1993
Curtea Constituțională a decis că Academia Română are competența de a stabili normele ortografice ale limbii române. Are loc revenirea la grafia cu litera „â” în loc de „î”, în anumite poziții din cuvânt și la scrierea cu „sunt”, „suntem”, sunteți” în loc de „sînt, sîntem, sînteți”. Această decizie a avut un impact cultural semnificativ, reafirmând identitatea lingvistică și culturală a românilor. În Moldova, unde limba română este limba oficială, aceste schimbări au fost adoptate treptat, contribuind la unificarea normelor lingvistice și la consolidarea legăturilor culturale cu România.

---