22,46 lei/l Benzină A95 scade mâine la 22,46 lei/l cu 14 bani, motorină 19,06 lei/l; ANRE actualizează prețurile 3 3 persoane grav rănite în accidentul de la Congaz; VW a lovit tractor apoi a fost proiectat în contrasens pe M3 3,4 mld lei Statul datorează fermierilor 3-4 miliarde lei; moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii pe tema datoriilor 19,80 lei Euro la 19,80 lei, dolar 16,91 lei azi la BNM; leul se întărește ușor față de euro, cedează la dolar
Pagini de istorie: Cum victoria Armeniei la Sardarapat a salvat o națiune

Pe 29 mai, istoria a fost marcată de căderea Constantinopolului în 1453 și de confirmarea teoriei relativității generale în 1919.

Foto: UNIMEDIA

1453: Căderea Constantinopolului
Armatele otomane, sub conducerea sultanului Mahomed al II-lea, cuceresc Constantinopolul după un asediu de 53 de zile; sfârșitul Imperiului Bizantin. Căderea Constantinopolului a marcat sfârșitul unei ere și începutul dominației otomane în regiune. Acest eveniment a avut un impact semnificativ asupra comerțului european, deoarece rutele comerciale tradiționale către Asia au fost întrerupte, forțând europenii să caute noi căi maritime, ceea ce a dus la descoperirea Americii. De asemenea, căderea orașului a determinat o migrație a savanților bizantini către Europa de Vest, contribuind la Renaștere.

1807: Detronarea lui Selim al III-lea
La presiunea ienicerilor, Selim al III-lea, conducătorul reformist al Imperiului Otoman din 1789, este detronat și arestat. Mustafa al IV-lea devine sultan al Imperiului Otoman și calif al islamului. Detronarea lui Selim al III-lea a fost un moment crucial în istoria Imperiului Otoman, marcând o perioadă de instabilitate politică. Reformele sale, cunoscute sub numele de Nizam-ı Cedid, au fost menite să modernizeze armata și administrația, dar au întâmpinat rezistență din partea ienicerilor și a altor grupuri conservatoare. Această schimbare de putere a avut implicații asupra întregii regiuni, inclusiv asupra principatelor române, care se aflau sub influența otomană.

1914: Scufundarea navei RMS Empress of Ireland
Nava RMS Empress of Ireland s-a scufundat după ce s-a ciocnit de SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu. Și-au pierdut viața 1.012 de oameni. Această tragedie maritimă, deși mai puțin cunoscută decât scufundarea Titanicului, a avut un impact profund asupra comunităților canadiene și britanice. Incidentul a subliniat importanța măsurilor de siguranță pe mare și a dus la îmbunătățiri în reglementările maritime internaționale. De asemenea, a afectat companiile de transport maritim și a influențat percepția publicului asupra siguranței călătoriilor transatlantice.

1918: Armenia învinge armata otomană în Bătălia de la Sardarapat
Armenia învinge armata otomană în Bătălia de la Sardarapat. Această victorie a fost crucială pentru supraviețuirea națiunii armene în fața amenințării otomane. Bătălia de la Sardarapat este considerată un moment de renaștere națională pentru armeni, contribuind la formarea Primei Republici Armene. Deși nu are o legătură directă cu Moldova, evenimentul reflectă luptele naționale din regiune și dorința de independență a popoarelor subjugate.

1919: Eclipsa de Soare din 29 mai 1919
Eclipsa de Soare din 29 mai 1919 a fost fotografiată pentru a se verifica experimental relativitatea generală a lui Albert Einstein. Această eclipsă a oferit o oportunitate unică de a testa teoria relativității generale a lui Einstein, care a revoluționat înțelegerea noastră despre gravitație și spațiu-timp. Observațiile realizate de echipele conduse de Arthur Eddington au confirmat predicțiile lui Einstein, consolidându-i reputația și influențând profund dezvoltarea fizicii moderne.

1953: Primii oameni pe Everest
Neo-zelandezul Edmund Hillary și șerpașul Tenzing Norgay sunt primii oameni care au ajuns pe Everest. Această realizare remarcabilă a fost un simbol al curajului și al spiritului de aventură uman. Cucerirea celui mai înalt vârf din lume a fost un moment de mândrie națională pentru Noua Zeelandă și Nepal și a inspirat generații de alpiniști. De asemenea, a deschis calea pentru explorarea și turismul montan în Himalaya, având un impact economic și cultural semnificativ asupra regiunii.

1980: Anișoara Cușmir cucerește locul întâi la săritura în lungime
Campionatul internațional de atletism. Anișoara Cușmir cucerește locul întâi la săritura în lungime, realizând una din cele mai bune performanțe mondiale la această probă: 7 metri. Performanța Anișoarei Cușmir a fost un moment de mândrie pentru sportul românesc, demonstrând talentul și dedicarea sportivilor din România. Această realizare a contribuit la promovarea atletismului în țară și a inspirat tinerii să se implice în sporturi de performanță. Succesul său a fost un exemplu de excelență și determinare, având un impact pozitiv asupra imaginii internaționale a României.

1985: Dezastrul de pe stadionul Heysel
Dezastrul de pe stadionul Heysel din Bruxelles: 39 de spectatori au murit și sute au fost răniți, în urma prăbușirii unei tribune. Această tragedie a evidențiat problemele de securitate și violența în sport, în special în fotbalul european. Incidentul a dus la suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene și a determinat reforme majore în organizarea și securitatea evenimentelor sportive. Dezastrul de la Heysel a fost un moment de reflecție pentru întreaga comunitate sportivă, subliniind necesitatea unor măsuri stricte de siguranță pentru a proteja spectatorii.

1990: Boris Elțîn devine președinte al Federației Ruse
Parlamentul rus îl alege pe Boris Elțîn președinte al Federației Ruse. Alegerea lui Boris Elțîn a marcat începutul unei noi ere în politica rusă, caracterizată prin reforme economice și politice majore. Elțîn a fost un lider controversat, dar a jucat un rol crucial în tranziția Rusiei de la comunism la o economie de piață. Schimbările din Rusia au avut implicații semnificative pentru fostele republici sovietice, inclusiv Moldova, care și-a declarat independența în 1991, influențată de evenimentele din Rusia.

2005: Francezii resping ratificarea Constituției europene
Francezii au respins, cu 54,67 % voturi contra, ratificarea Constituției europene. Prezența la vot a fost de 69,37%. Acest vot a fost un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană, reflectând scepticismul față de integrarea europeană și provocările politice interne din statele membre. Respingerea Constituției europene a dus la o perioadă de reflecție și reformulare a tratatelor europene, culminând cu Tratatul de la Lisabona. Evenimentul a subliniat complexitatea procesului de unificare europeană și diversitatea opiniilor în rândul cetățenilor europeni.


Pub