4.589 cazuri Cazurile de COVID variantă XFG au sărit la 4.589 în septembrie, spitalizările la 4.939 20,1059 lei/€ Cursul BNM: euro la 20,1059 lei, dolar la 17,9822 lei, stabil față de ieri 90.000 lei/lună Șeful ANRE câștigă 90.000 lei/lună după reducerea voluntară de 25% 51 voturi CC examinează legea von Hebel: pragul de 51 de voturi a permis numirea
„Toate coletele vor fi scanate, inclusiv cele poștale.” Maia Sandu: Droguri sunt trimise fiind ascunse inclusiv în jucării, cosmetice

Președinta Maia Sandu susține că o cantitate mare de droguri ajunge în Republica Moldova în colete, camuflate printre jucării, cosmetice și alte produse. „Coletele transmise prin poștă sunt o problemă și vom discuta despre potențiale soluții. Trebuie să asigurăm scanarea acestora, indiferent de operatorul prin care ajung în RM”, a declarat șefa statului, după ședința Consiliului Național de Securitate (CNS).

Foto: captura foto

„Pe traficul de droguri vedem o diversificare. RM este aleasă de tot felul de traficanți pentru a tranzita drogurile către UE. Avem și o problemă cu încercarea creșterii volumelor folosite pe teritoriul țării. De obicei, acest trafic se face prin colete, în transport. Aici avem problema cine se face responsabil de conținutul acestor colete, care sunt declarate drept altceva. Eventual drogurile sunt ascunse în jucării, în produse cosmetice etc. Coletele transmise prin poștă sunt o problemă și vom discuta despre potențiale soluții. Victimele sunt cel mai des recrutate pe rețele, în special pe Telegram - rețeaua cel mai des folosită de traficanți pentru a promova și a vinde drogurile”, a punctat Maia Sandu.

„Avem mult de lucru, așteptăm ca aceste riscuri să crească. Am discutat, chiar dacă instituțiile deja lucrează la acest subiect, să urgentăm aprobarea unei soluții pentru ca să asigurăm că nu se aduc în țară droguri prin coletele pe care le transportă operatorii de transport. E nevoie de analize de risc mult mai bune și să știm unde să alocăm cele mai multe resurse. Trebuie să asigurăm scanarea tuturor coletelor poștale, indiferent de operatorul prin care ajung în RM”, a mai adăugat șefa statului.

În decembrie 2025, Maia Sandu declara că problema traficului și consumului de droguri nu este una nouă pentru Republica Moldova și nu a început în campania electorală, dar s-a amplificat de când a început războiul în Ucraina. „Avem nevoie în primul rând să vedem tabloul total, toate instituțiile responsabile acum au sarcina să-și facă propria analiză, să vină cu această analiză, dar și cu măsurile pe care trebuie să le întreprindă”, a punctat președinta.

Anterior, primarul capitalei, Ion Ceban, a cerut instituirea stării de urgență cu privire la vânzarea și consumul de droguri. „Nu vrem să credem că există interese la nivel înalt și acest business este acoperit de oamenii cu putere. Primăria Chișinău este gata să se implice, dar trebuie să existe asumare și din artea Guvernului, a Poliției, a Procuraturii, a Parlamentului și a tuturor organelor competente”, a declarat Ceban, într-un briefing la Parlament.

De asemenea, edilul a postat imagini video în care se observă câteva persoane care ar fi căutat substanțele interzise, ascunse de curier chair pe teritoriul unei grădinițe din capitală. „Acest video ne-a fost transmis de locuitori care vor să rămână în anonimat și care spun că le este frică pentru siguranța lor și a copiilor”, a scris Ceban.

La începutul lunii noiembrie, primarul general, Ion Ceban, a tras un semnal de alarmă privind consumul de droguri în Chișinău, subliniind că problema a ajuns în școli și în preajma acestora, iar părinții transmit tot mai multe îngrijorări legate de situație. „Ne sesizează părinții, speriați de ce află de la copiii lor. Chem toate autoritățile să întreprindem măsuri urgente în acest sens”, a spus edilul.

La mijlocul lunii noiembrie, primarul capitalei atenționa din nou despre „problema consumului de droguri” în rândul tinerilor, în special în zonele din apropierea instituțiilor de învățământ. Edilul sublinua că situația a scăpat de sub control și cerea autorităților modificarea legislației penale, cu pedepse mai dure: „Al cui este interesul și cine îi „crîșuiește” pe cei care fac „business” pe sănătatea și viața copiilor noștri?!”.

Ion Ceban a declarat că „droguri se consumă și în perimetrul clădirii Parlamentului”.

Oamenii legii anunță zilnic despre capturi de droguri și rețineri de curieri sau suspecți care organizează scheme de trafic a drogurilor.

La sfârșitul lunii octombrie, o captură de droguri de 6 milioane lei a avut loc în plin trafic. Mascații au luat cu asalt un taximetru, care transporta mefedronă din Europa, ascunsă în borcane cu fructe.

De asemenea, un jurist a fost prins în flagrant în timp ce vindea droguri în capitală, alături de o tânără. Oamenii legii au ridicat narcotice de 1,2 milioane de lei.

În februarie 2025, Mijail Morozov, un dealer de droguri a fost grațiat de Maia Sandu.

Traficantul de droguri grațiat de președintă vindea substanțe interzise pe Telegram. Oamenii legii au ridicat de la el PVP de 300 de mii de lei.

Grațierea unui alt traficant de droguri, Nicolai Șepeli, s-a lăsat cu scandal, după ce acesta a fost reținut într-o cauză ce vizează pregătirea lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina.

În februarie 2026, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a comentat grațierea care a provocat numeroase nedumeriri în societate. „Este foarte grav când președintele țării grațiază persoane care coordonează scheme de amploare legate de droguri și pasează vina pe comisia din componența instituției prezidențiale. Așa s-a obișnuit cineva să arate cu degetul la Guvern când nu merge ceva sau la comisii, sau la Parlament. În acest stat există o verticală a puterii, care nu a existat niciodată. Președintele țării e și formal, și neformal, șef și pe Parlament, și pe Guvern, pe instituțiille din subordine, organele de drept, și poartă răspundere directă pentru cele întâmplate”, a declarat edilul.

Și fosta deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Olesea Stamate, a reacționat ironic la decizia președintei Maia Sandu de a grația un tânăr care ar fi implicat în schema asasinatelor. „Nu e vina ei ca în componența comisiei desemnate de ea personal, s-au strecurat „spioni ruși”, de care ea nu putea să știe când i-a inclus în acea comisie”, a scris ex-parlamentara pe rețele.

La rândul său, Doina Gherman, președinta fracțiunii PAS în Parlament, a venit și ea cu precizări, făcând aluzie la declarația Olesei Stamate „Văd că o fostă colegă caută spioni ruși în cadrul comisiei de grațiere. Și, pentru a-i ușura efortul, amintesc că, în calitate de deputată, a votat, pe ascuns, amendamente pentru a elibera de la pușcărie criminali periculoși”, a scris Doina Gherman.

Anterior, jurnalista de investigații Cornelia Cozonac, a susținut că Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost președinte al Comisiei de grațieri, i-a reproșat, într-un comentariu la o postare pe rețele despre cazul anulării unei grațieri recente. „Acesta spune că știe cine îmi sunt „prietena" și „prietenul" — persoane despre care dânsul crede că mi-ar furniza informații care nu îi convin. Reacția lui este, mai degrabă, o amenințare voalată la adresa unui jurnalist de investigație”, a scris Cozonac

Ulterior, Președinția Republicii Moldova a venit cu explicații detaliate în cazul grațierii lui Șepeli Nicolai Andrei.

Totodată, Aparatul Președintelui Republicii Moldova a anunțat despre decizia de revocare a Decretului nr. 418-IX din 11.04.2022, care prevede acordarea unei grațieri. 


Pub