Cum vedeți relațiile dintre Moldova și România și eforturile de unire?
V.F.: Colaborarea noastră cu România se bazează pe relații economice, sociale și culturale. Aș dori să subliniez că Republica Moldova este un stat suveran, independent și neutru, pe care trebuie să-l păstrăm și în viitor. Susținem relațiile de prietenie și economice cu România, dar trebuie să rămânem o țară independentă, fără a deveni parte a României. Nu sunt de acord cu opiniile care sugerează că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi imposibilă fără unirea cu România. Sunt convinsă că putem obține aderarea la UE și prin propriile noastre forțe și cunoștințe, fără a ne uni teritorial cu România.
Cum vedeți viitorul Republicii Moldova în următorii zece ani? Există șanse ca Uniunea Europeană să accelereze procesul de aderare? Întreb acest lucru pentru că situația Moldovei este asemănătoare cu cea a Albaniei și Kosovo: ca membri ai grupului țărilor din Balcanii de Vest, au primit promisiuni de aderare, dar pregătirile pentru integrare stagnează de ani buni.
V.F.: Având în vedere situația internațională și cea din Ucraina – în opinia mea –, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană poate fi realizată în termen de zece ani. Totuși, aceasta presupune ca țara să fie condusă de politicieni care lucrează pentru dezvoltarea economică a Moldovei și care negociază corect aderarea. Dacă Republica Moldova nu se implică în politica externă a altor țări, își poate menține neutralitatea – fără a adera la vreun bloc militar –, sunt convinsă că vom deveni membru al Uniunii Europene în termen de 10 ani. Problema Transnistriei și a Autonomiei Găgăuze poate fi rezolvată cu succes dacă politicienii asigură oportunități de integrare adecvate pentru aceste regiuni. Condiția pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană este întărirea economică a țării, statul de drept și garantarea drepturilor cerute de Uniunea Europeană. Este important ca în Republica Moldova să înceteze cenzura și să fie asigurate drepturile omului. Sunt convinsă că Uniunea Europeană ne va primi în familia europeană.
Doamna președinte Maia Sandu a impus restricții și limitări în raport cu Autonomia Găgăuză. Cum vedeți măsurile de austeritate financiară și amânarea numirii bashkanului din Găgăuzia?
V.F.: Doamna președinte a încălcat deja de patru ani obligațiile constituționale privind numirea guvernatorului Găgăuziei, conform articolului 10 din constituția noastră. Găgăuzia este reglementată de legi speciale, pe care președintele țării le respinge vehement. Maia Sandu se opune numirii oficiale a bashkanului ales legal de locuitorii regiunii Găgăuză. Într-un interviu acordat jurnalistului Iurii Dudi, doamna președinte a declarat clar că legea nu este importantă pentru ea: este decizia ei personală de a refuza numirea bashkanului. În privința autonomiei financiare, organizația civilă pe care o conduc a elaborat recent un proiect de lege care ar lăsa impozitele colectate la nivel local, fără intervenția statului. Am solicitat tuturor autorităților locale din țară să își exprime opinia asupra inițiativei noastre legislative. Dacă majoritatea o sprijină, situația financiară a Autonomiei Găgăuze se va rezolva și ea.
Cum vedeți situația minorităților naționale, în special a cetățenilor moldoveni care vorbesc rusă? Ce oferiți minorităților naționale? Cum vedeți viitorul Transnistriei?
V.F.: Suntem conștienți că pe teritoriul Republicii Moldova trăiesc multe minorități naționale care vorbesc diverse limbi. Sub actualul guvern, drepturile minorităților naționale au suferit însă serioase prejudicii. Membrii diferitelor comunități naționale sunt constrânși să vorbească numai în română în emisiunile TV și în instituțiile publice – unde ar trebui să-și apere proprii cetățeni.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!