„Înțeleg îngrijorarea, pentru că și noi avem această cumva stare de îngrijorare odată cu creșterea prețurilor, pentru că noi, atunci când am finalizat sezonul de compensație în martie anul acesta, prețul era de 14 lei pe gaz pe m³ și cumva toate estimările pentru sezonul următor în ceea ce privește compensațiile au vizat iată, acest preț

Și intenția era să continuăm, pentru că noi am început programul de compensație în 2022, atunci când a lovit criza cea mare, când numărul de gospodării beneficiare a fost practic 900 de mii.

Pentru că prețurile au crescut atât de brusc, cu practic 80% la gaze, înțelegem că nu putem să lăsăm oamenii așa în iarnă. Și revenim acum la ideea de cel puțin de a nu coborî, adică cumva linia roșie este acel 620.000 de gospodării care au beneficiat în sezonul precedent și ne uităm ce alte categorii sau ce nivel de venituri ca să oferim mai mult”, a spus ministra.

Potrivit ministrei, compensațiile vor fi acordate timp de cinci luni, din noiembrie până în martie. Numărul beneficiarilor va depinde însă și de banii disponibili în bugetul de stat, dar și de eventualul sprijin financiar oferit de donatori.

„Cu siguranță, ceea ce putem să spunem este că, unu, compensațiile vor continua din noiembrie până în martie, cinci luni de zile. Numărul de gospodării va fi cel puțin 620.000 sau chiar mai mult”, a precizat ministra.

Autoritățile analizează și modificarea criteriilor de eligibilitate, astfel încât sprijinul să ajungă în special la gospodăriile cu cele mai mici venituri și cu cea mai mare povară a facturilor.

Unul dintre criteriile discutate vizează veniturile din dividende. Dacă în sezonul precedent limita era de 300.000 de lei, autoritățile iau în calcul reducerea acesteia la 200.000 de lei.

„Acum vrem să reducem și să spunem 200.000. Adică, dacă ai mai mult de 200, deja cumva încerci să achiți facturile, înțelegând că probabil și la acești oameni le va fi greu, dar va trebui să țintim cei mai vulnerabili”, a explicat Plugaru.

O altă modificare ar putea viza veniturile din dobânzi. Ministra a menționat că pragul de 4.000 de lei utilizat anterior ar putea fi redus la 3.000 de lei.

„Poate coborâm la 3.000 de lei, că asta ar însemna că ai mai puțin de 100.000 de lei, de aceea ai în bancă. Deci, scopul nostru este să ajungem la cei care nu au nici dividende, nici aceste venituri din dobânzi”, a spus ea.

În același timp, autoritățile iau în calcul majorarea compensațiilor. În sezonul precedent, ajutorul a fost cuprins între 500 și 1.000 de lei, media fiind de aproximativ 750 de lei pentru o gospodărie.

„Cu siguranță, nu vom scădea mai puțin de 500. Aici, cu limita maximă, la fel ne gândim dacă rămânem sau vom avea posibilitatea să un pic creștem”, a declarat ministra.

Natalia Plugaru a vorbit și despre posibilitatea eșalonării plăților, astfel încât gospodăriile să nu fie obligate să achite întreaga factură într-o singură lună. Totodată, autoritățile analizează măsuri pentru a evita deconectările din cauza neachitării sau întârzierii plăților.

„Funcționează, dar să vedem, să ne asigurăm că nu există, nu știu, deconectări, întreruperi pentru neplată sau pentru întârziere. Adică putem să analizăm și această prevedere, ca să ne asigurăm că gospodăriile nu doar că au posibilitatea sau nu să achite, dar să nu fie nici deconectate de la căldură pe perioada iernii”, a explicat Natalia Plugaru.

Potrivit acesteia, sunt verificate inclusiv veniturile, dobânzile bancare, proprietățile, consumul de energie și alte date relevante. Autoritățile iau în calcul și introducerea unui criteriu privind deținerea unui automobil relativ nou.

„Anul acesta discutăm și despre introducerea un criteriu care ar ține de deținerea unui automobil care este, de exemplu, mai tânăr de trei ani sau cinci ani.

Pentru că, dacă în ultimii trei ani ai avut posibilitatea să iei un automobil, da, în perioade destul de complicate au fost ultimii ani, deci cumva ar trebui să te descalifici.

 Și, apropo, noi am verificat acest criteriu în acei 62 0000 de anul trecut, destul de puțini au o mașină nouă”, a declarat ministra.

În ceea ce privește verificarea beneficiarilor, ministra a precizat că sistemul electronic utilizat pentru acordarea compensațiilor este conectat la 13 sisteme naționale, inclusiv la Poliția de Frontieră, bănci, Casa Națională de Asigurări Sociale, Inspectoratul Fiscal și cadastru.

„Este un sistem electronic care este conectat cu 13 sisteme naționale, inclusiv, apropo, Poliția de Frontieră

„Deci, dacă noi vedem că tu nu te-ai aflat mai mult de trei luni pe teritoriul țării, dar soliciți compensația, tu n-o primești, pentru că tu nu ești pe teritoriul țării”, a spus ministra.

Unul dintre criteriile analizate este și consumul de energie.

„Uitați-vă, noi ne uităm la, iarăși, să zicem, să luăm consumul de energie. Deci, de obicei, persoanele care au un trai bun au și o casă mai mare, au și un apartament mai luxos, care consumă cu siguranță mai mult de 350 de m³”, a explicat ministra.

Totodată, după încheierea programului, sunt efectuate verificări suplimentare.

După ce se termină programul de compensații, avem și Curtea de Conturi care verifică. Verificăm și noi post-factum, deci cazuri în care persoanele au primit pe nedrept compensații sunt extrem de puține și, iarăși, pentru că s-a greșit, nu știu, atunci când s-a completat declarația.

Și noi mai avem, pe lângă asta, mai avem un call-center pe care îl deschidem, de obicei, când se începe programul de compensație, unde oamenii pot raporta anumite cazuri. Și noi nu am avut raportări”, a declarat aceasta.

Natalia Plugaru susține că scopul este ca banii disponibili pentru compensații să ajungă la gospodăriile care au cel mai mult nevoie de sprijin.

„Trebuie să ne gândim la oamenii care nu au această șansă, nu au această posibilitate, pentru că, dacă dăm și la aceste persoane, dăm mai puțin la celelalte. Adică e un buget pe care va trebui să-l scoatem din bugetul de stat, care, în mod normal, poate, nu știu, ar trebui să meargă în infrastructură, în școli, în grădinițe, dar va trebui și trebuie să ajutăm oamenii pe perioada rece a anului”, a conchis Natalia Plugaru.

Deși Ministra Muncii, Natalia Plugaru, anunțase anterior că înscrierile pentru compensațiile la energie vor începe pe 1 octombrie, ministerul a revenit cu o precizare oficială. Cetățenii vor putea depune cererile pentru „ajutorul la contor” începând cu 2 noiembrie.

Regulile privind acordarea compensațiilor pentru energie ar putea fi înăsprite, astfel încât sprijinul financiar să ajungă mai bine la persoanele care au cu adevărat nevoie de el, a declarat premierul Vasile Tofan. „Nu folosim banul public ca să plătim acei oameni care sunt mai șmecheri decât alții, raportează venituri mici, dar și beneficiază de bani pentru căldură.

Guvernul a alocat 550 de milioane de lei pentru programul de compensații la încălzire din sezonul rece următor. Premierul Vasile Tofan a anunțat că Executivul analizează și identificarea unor surse suplimentare de finanțare.

Donatorii care au ajutat Republica Moldova cu bani pentru compensațiile la căldură în anii precedenți refuză să o mai facă, anunță ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, care precizează, că, mesajul partenerilor este clar: „trebuie să preluați resurse din bugetul de stat și să achitați, v-am ajutat la începutul perioadei, e timpul să generați asta din bugetul propriu”. 

Deputatul PAS Marcel Spatari, numit președinte al Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, spune că pentru a avea resurse ca să ofere cetățenilor din păturile vulnerabile compensații la căldură, în perioada rece a anului, autoritățile trebuie să colecteze bani de la cei avuți, dar și de la persoanele „care joacă jocuri de noroc, fumează, care sparg timpanele cu focuri de artificii”. Potrivit parlamentarului, impozitele pe avere sunt justificate. „Dacă cineva își permite să aibă casă cu 3 etaje și să o încălzească cu 300 metri cubi de gaz pe lună, atunci să plătească”, a spus Spatari.

Totodată, moldovenii care vor depăși plafoanele de bază la consumul de resurse energetice vor plăti facturi mai mari. Guvernul propune introducerea, din 1 aprilie 2027, a unui sistem de TVA diferențiat: consumul lunar de până la 150 m³ de gaze și 100 kWh de energie electrică va fi protejat prin cote reduse, în timp ce volumele care depășesc aceste limite vor fi taxate cu cota standard de 20%.

---