În acest context aceștia spun că „demararea concursului nu este o expresie de voință/discreție a unor membri, dar rezultă din competențele stabilite de lege”, „ministrul justiției a desemnat un reprezentant în componența Comisiei speciale de preselecție (avocatul Tudor Osoianu), participând activ la această etapă a concursului și că „ministrul justiției a participat la ședința CSP din 16 ianuarie 2023, în care a fost constituită Comisia specială de preselecție (ședință la care, de altfel, a fost agreată și data ședinței din 25.01.2023, dar nu a fost posibilă convocarea acesteia).

„Respectiv, nu este clar la care „situație creată” se referă în postarea sa Sergiu Litvinenco și din care circumstanțe a dedus „lipsa de credibilitate”, or este unanim știut că se impun investigații corespunzătoare, iar numai discuțiile din spațiul public nu pot constitui temei de contramandare a unor proceduri aflate în desfășurare, fapt pe care îl însușesc studenții chiar în primul an al facultății de drept.

Mai mult de atât, această procedură de concurs a fost demarată de un for colegial, prin majoritate de voturi, de aceea orice hotărâre (de prelungire sau de suspendare/sistare) aparține plenului CSP sau, după caz, instanței de judecată, dar nu unor membri individuali.

În partea ce ține de mandatul actualei componențe CSP , reiterăm poziția pe care am expus-o anterior și menționăm că imaginea instituției a fost intens criticată, menționându-se în spațiul public, de către mulți demnitari, că sunt necesare restructurări pentru a asigura că membrii aleși/desemnați își exercită atribuțiile cu neîndoielnică imparțialitate”, se arată în declarație.

Aceștia la fel subliniază că în actuala componență activă a CSP (11 membri), ponderea decizională o dețin membrii non-procurori, care sunt în număr de 6 membri, iar din actuala componență a CSP doar 4 membri-procurori își exercită mandatul din anul 2018, pe când ceilalți 7 membri nu pot fi asociați componenței inițiale, mai ales că 6 membri au intervenit începând cu octombrie 2021, circumstanță care exclude criticile legate de lipsa credibilității hotărârilor adoptate de acest for de autoadministrare, insinuată în postare.

„Mai mult de atât, în partea ce ține de obiecțiile că mandatul CSP nu ar fi „plenipotențiar”, atenționăm asupra efectelor juridice și impactului instituțional pe care îl comportă asemenea abordare, deoarece ar putea afecta natura juridică a hotărârilor adoptate în perioada anterioară.

În opinia noastră ar fi binevenită și o reacție din partea profesioniștilor în domeniul dreptului, care să se pronunțe asupra concurenței între acuratețea discursului public al demnitarilor de stat și integritatea procedurală a activităților desfășurate în instituțiile publice.

Vom remarca și faptul că termenul mandatului actualei componențe a CSP a fost extins prin Legea nr. 26 din 10.03.2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, proiectul căruia a fost elaborat de Ministerul Justiției”, se mai arată în declarație.

Procurorii din CSP spun că din postarea de referință ar rezulta că ministrul Justiției, care este unul dintre membrii de drept ai CSP, s-a ante-pronunțat referitor la soluția ce ar urma să fie adoptată în această speță, ceea ce ar putea afecta imparțialitatea acestuia la soluționarea chestiunii în cauză în plenul CSP.

„Derularea sau, eventual, sistarea concursului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale urmează a fi decisă potrivit legii, în temeiul argumentelor prezentate de către persoanele care au formulat contestații, în interiorul dezbaterilor în plenul CSP, dar nu pe rețelele de socializare.

Prin poziția exprimată de către Ministrul justiției a fost indusă ideea eronată despre o pretinsă ilegalitate a acestui concurs, ceea ce denotă lipsa de respect față de candidații înscriși, față de membrii Comisiei speciale de preselecție, față de societate și ar putea crea suspiciunea existenței/eșuării unor aranjamente menite să favorizeze anumiți candidați.

Atragem atenția că invocarea în această postare a exercițiului de prevetting este un procedeu neloial menit să distragă atenția, dat fiind că nu există nici o tangență între aceste două exerciții instituționale, care se desfășoară separat potrivit regulilor stabilite de lege.

Este regretabilă o asemenea conduită lipsită de onestitate, centrată pe orgolii personale și menită se excludă orice poziții alternative, dat fiind faptul că prin procedee de acest gen se desconsideră regulile jocului democratic.

Reperele de activitate ale unui for colegial se constituie pe competiția de idei, pe dezbateri veritabile, aliniate principiilor bunei-credințe și respectului reciproc și noi exprimăm deplină susținere acestei paradigme de cooperare profesională”, se arată în declarație.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a spus că „trebuie identificate soluțiile juridice pentru anularea sau suspendarea” concursului la funcția de șef al PCCOCS inițiat de CSP în noiembrie 2022. „Concursul urmează a fi inițiat repetat sau, după caz, reluat când va exista un CSP cu mandat plenipotențial, adică după finalizarea exercițiului de prevetting”, a menționat Litvinenco.

Victor Munteanu, director de programe de drept la Fundația Soros Moldova, consideră că e nevoie urgent de o evaluare rapidă a politicilor de reformare a justiției și procuraturii din ultimii doi ani, „adoptate cu atâta fastuozitate și de o regândire completă a mecanismelor de intervenție”. Reacția vine după declarația lui Iulian Groza, membru al Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. „Soros-istul-Șef din țară bate alarma”, a comentat Chicu.

Juristul Nicolae Eșanu condamnă vehement faptele la care a fost supus Iulian Groza, membru al Comisiei de preselecție a candidaților la funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, dar în același timp se arată îngrijorat de solicitarea privind anularea etapei de preselecție. „Faptul că unul sau mai mulți membrii ai comisiei au fost intimidați și supuși presiunilor este regretabil și condamnabil și organele competente trebuie să întreprindă măsuri urgente și eficiente pentru a curma aceste practici și sancționarea făptașilor. Dar în măsura în care nu se afirmă că anumite decizii au fost luate sub presiune sau influență nu văd cum se poate afirma că procesul este viciat”, a scris Eșanu, pe Facebook.

Iulian Groza, membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), consideră că acest concurs trebuie anulat. Acesta a sesizat CSP în această dimineață „privind încercări din partea unor persoane interstate de a exercita intimidări și presiuni asupra mea în calitate de membru al Comisiei”. „Consider că acest concurs este lovit de vicii, iar integritatea și credibilitatea procesului de selecție si a rezultatelor concursului sunt afectate grav. Consider ca acest concurs trebuie anulat”, a scris Groza.

---