Planeta denumită K2-18b a fost descoperită în 2015 de misiunea Kepler a NASA, iar despre cel mai nou studiu legat de acest loc au scris publicații precum BBC și NPR.

Planeta este mai mică decât Neptun, dar mai mare decât Pământul și face parte dintr-o clasă specială de planete ce nu există în sistemul nostru solar. Unele observații au sugerat că planeta ar putea fi acoperită complet de un ocean adânc, cu o atmosferă bogată în hidrogen.

În 2023, când cercetătorii au folosit pentru prima dată telescopul James Webb pentru a analiza această planetă, au raportat prezența metanului și a dioxidului de carbon. Și mai interesant a fost că au descoperit indicii ale prezenței sulfurii de dimetil, un compus considerat potențial indicator al vieții, deoarece pe Pământ este produs exclusiv de organisme vii, cum ar fi fitoplanctonul oceanic.

Acum doi ani fusese anunțată descoperirea, însă analizele ce au urmat, mai aprofundate, nu au confirmat-o și concluzia fusese atunci că lipsesc multe date statistice.

Acum, în aprilie 2025, echipa are date mai solide, colectate cu un alt instrument mai potrivit pentru acest tip de analiză. Iar rezultatele indică prezența, fie a sulfurii de dimetil, fie a unei substanțe înrudite. Cercetarea a fost publicată în revista Astrophysical Journal Letters.

Mereu trebuie privite cu prudență studiile despre formele de viață de pe alte planete

Chiar și dacă „semnătura” chimică este confirmată, cercetătorii spun că va trebui stabilit dacă aceste molecule ar putea fi produse pe planetă prin procese necunoscute care NU au legătură cu vreo formă de viață. Prudență este cuvântul cheie și orice afirmație privind viața pe altă planetă necesită multe justificări și stârnește controverse.

Au mai fost cazuri când au fost anunțate cu mândrie descoperiri legate de posibila viață de pe alte planete, dar când s-a făcut o analiză în detaliu, concluzia a fost că nu existau dovezi solide.

Diverse grupuri de cercetători propun explicații alternative, care însă exclud ideea de viață. Un scenariu ar fi că oceanul de pe K2-18b nu ar fi format din apă, ci din rocă topită, iar în acest caz nu ar fi posibilă prezența vieții.

Oamenii de știință pot analiza compoziția chimică a atmosferei unor planete aflate la zeci sau sute de ani-lumină distanță, în căutarea vieții, dar problema și controversa țin de rezultatele acestor analize, mai ales că vorbim despre planete care se află atât de departe, încât nicio sondă ce ar fi trimisă de om nu ar putea ajunge acolo în timpul vieților noastre.

---