[1215] Regele Ioan Fără de Țară semnează Magna Carta la Runnymede, Anglia.
Magna Carta este considerată un document fundamental în istoria drepturilor omului și a democrației. Deși inițial a fost un acord între rege și baronii săi, a stabilit principiul că nimeni, nici măcar regele, nu este deasupra legii. Acest document a influențat ulterior constituțiile multor țări, inclusiv pe cele din Europa de Est, contribuind la dezvoltarea conceptului de stat de drept.

[1389] Bătălia de la Kosovo Polje (Câmpia Mierlei).
Înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28). Această bătălie a avut un impact semnificativ asupra Balcanilor, deschizând calea expansiunii otomane în regiune. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, influența otomană în Balcani a fost resimțită și în principatele românești, care au trebuit să navigheze cu grijă relațiile cu Imperiul Otoman în secolele următoare.

[1848] A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie, de către Guvernul revoluționar de la București.
Drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăție". Tricolorul românesc a devenit un simbol al unității și identității naționale, fiind adoptat și de Republica Moldova după obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991. Culorile drapelului reflectă legătura istorică și culturală dintre cele două țări, subliniind aspirațiile comune de libertate și democrație.

[1848] A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat.
A hotărât: înființarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea naționalității române etc. Aceste adunări populare au fost esențiale în mișcarea revoluționară din 1848, care a avut ecouri și în Moldova. Ideile de libertate națională și drepturi civile au inspirat și elitele moldovenești, contribuind la formarea unei conștiințe naționale și la unirea principatelor române în 1859.

[1848] Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia Libertății.
În timpul căreia s-a depus juramântul pe Constituție și s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu. Acest eveniment a marcat un moment crucial în istoria modernă a României, fiind un pas important spre democratizare și modernizare. Ideile promovate în timpul Revoluției de la 1848 au influențat și mișcările politice din Moldova, contribuind la unirea principatelor și la formarea statului român modern.

[1875] S-a înființat, la București, Societatea Română Regală de Geografie.
Societatea Română Regală de Geografie a avut un rol important în promovarea cunoașterii geografice și a explorărilor științifice. Aceasta a contribuit la dezvoltarea înțelegerii geografice a regiunii, inclusiv a Moldovei, și a fost un forum pentru schimbul de idei și descoperiri între cercetători.

[1940] Al Doilea Război Mondial: A fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz.
Destinat inițial oamenilor politici din Polonia. Auschwitz a devenit simbolul ororilor Holocaustului, având un impact profund asupra memoriei colective europene. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au influențat profund regiunea, inclusiv prin deportările și persecuțiile suferite de comunitățile evreiești din Basarabia.

[1970] Începe vizita oficială de două zile a lui Nicolae Ceaușescu în Franța.
La invitația președintelui Georges Pompidou. La sfârșitul interviului acordat televiziunii de stat – ORTF (Office de radiodiffusion-télévision française), Ceaușescu s-a lăudat gazetarilor că instaurase un regim al echității sociale în toate domeniile, România fiind superioară chiar Franței. Vizita lui Ceaușescu în Franța a fost parte a eforturilor sale de a proiecta o imagine pozitivă a regimului său în străinătate. Deși Moldova era parte a Uniunii Sovietice la acea vreme, politica externă a României sub Ceaușescu a fost urmărită cu interes, având în vedere poziția sa relativ independentă față de Moscova.

[1985] La spectacolul organizat de Cenaclul Flacăra la Ploiești a avut loc o busculadă.
Soldată cu cinci morți și mai mulți răniți, fapt care a dus la interzicerea cenaclului inițiat și condus vreme de 12 ani de Adrian Păunescu. În perioada 1973-1985, au avut loc 1.615 spectacole de muzică și poezie. Cenaclul Flacăra a fost un fenomen cultural important în România, promovând muzica și poezia ca forme de rezistență culturală. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, spiritul de libertate și creativitate promovat de cenaclu a rezonat cu mișcările culturale din întreaga regiune.

[1992] Au fost stabilite relații diplomatice între România și Republica Kârgâzstan.
Stabilirea relațiilor diplomatice între România și Kârgâzstan a făcut parte din eforturile României de a-și extinde rețeaua diplomatică după căderea comunismului. Aceste relații au fost importante pentru promovarea intereselor economice și culturale ale României în Asia Centrală, o regiune de interes și pentru Moldova în contextul extinderii cooperării internaționale.

---