Astfel, Comisia de la Veneția precizează că există două căi de analiză, și anume, din punct de vedere al standardelor europene și din perspectiva constituționalității naționale.

În acest sens, din punct de vedere al standardelor europene nu „există un standard internațional care să solicite unei țări să aibă un consiliu (chiar dacă acest model uneori este recomandat pentru a se asigura autonomia organului de urmărire penală). Așadar, din această perspectivă, este irelevant dacă CSP numește procurorul general de sine stătător sau alte organe sunt implicate în acest proces” se arată în opinia Comisiei de la Veneția.

„Comisia de la Veneția a recomandat în mod constant evitarea politizării excesive a procesului de nominalizare a procurorului general prin asigurarea unei evaluări profesionale și apolitice a calificărilor profesionale ale candidatului”, a mai scris Comisia.

Potrivit Comisiei de la Veneția, aceste contribuții sunt în competența, în principiu a CSP-ului, iar implicarea simplă a unui organ de expreți nu aduce neapărat elementul de politizare.

Comisia de la Veneția constată că standardele europene permit ca alte organe să coopereze cu CSP și să aibă un rol în alegerea Procurorului General, însă o parte substanțială a deciziei trebuie să aparțină CSP. În ceea ce ține de constituționalitatea modificărilor adoptate, deși acest lucru este de competența Curții Constituționale a Republicii Moldova, Comisia sugerează următoarele:

1. În Republica Moldova, Constituția nu reglementează în detaliu organizarea și funcționarea CSP. Aceasta înseamnă că Legea cu privire la procuratură poate, în principiu, să lase loc altor organe, comisii etc., care să contribuie la activitatea CSP sau cărora CSP-ul le poate delega o parte din împuternicirile sale. Un organ special implicat în procesul de selecție a candidaților la funcțiile de procuror poate fi constituțional dacă nu uzurpează puterea de decizie a CSP. În ceea ce privește procesul de înlăturare a procurorului general din funcție, problema „diluării” puterilor constituționale ale CSP este de asemenea, și aici, foarte relevantă și, în linii mari, aceleași principii se aplică analizei constituționalității acestei proceduri.

2. Dacă un organ extern a avut un rol consultativ sau, de exemplu, a efectuat evaluarea candidaților pe baza calificărilor profesionale pentru a asigura transparența și integritatea procesului de recrutare, acesta nu s-ar amesteca substanțial cu împuternicirile constituționale al CSP.

Ce ține de legitimitatea noii componențe a CSP, Comisia subliniază că noua componență a CSP-ului este acceptabilă, conform standardelor europene.

O altă întrebare la care a răspuns Comisia de la Veneția pe marginea subiectului Legii procuraturii este „ este oare compatibilă suspendarea/anularea unui concurs în desfășurare organizat de CSP, pentru propunerea unui procuror general și organizarea unui nou concurs pe baza noilor reguli stabilite de această Lege a procuraturii cu bunele practici europene?”

Potrivit Comisiei de la Veneția „din perspectivă instituțională, nu par să existe standarde internaționale clare care să răspundă la această întrebare. Din perspectiva națională, de asemenea, nu este un răspuns clar.”

Totuși, pe de o parte, articolul 125 alineatul (1) § 4 din Constituție dă dreptul Parlamentului să definească, într-o lege procedurile generale care trebuie respectate de CSP, iar CSP are obligația de a respecta aceste proceduri.

Pe de altă parte, CSP are, de asemenea, un rol în conformitate cu Constituția, care nu ar trebui să fie uzurpat de Parlament - și anume rolul de a compune o listă a candidaților și de a selecta unul, care va fi propus președintelui Republicii pentru numire. CSP ar trebui să respecte legea, iar legislatorul nu ar trebui să depășească împutercnicirile sale legale pentru a împiedica CSP să își exercite atribuțiile constituționale.

„Intervenția legislatorului în timpul unei proceduri în desfășurarea (referindu-se la sistarea procesului de selecție care era desfășurat de către CSP în septembrie) poate fi justificat dacă procedura este ineficientă, injustă care ar putea duce la excluderea unor candidați sau includerea altora, în baza unor temeiuri dubioase”, se mai scrie în opinia Comisiei.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova va trebui să decidă dacă legea este sau nu constituțională.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News