Procuratura Anticorupție a inițiat un proces penal, pe 30 aprilie 2024, cu privire la circumstanțele unei pretinse acțiuni ilegale manifestată prin corupere activă și mai exact faptul că, pentru o sumă de bani, mai multe persoane care au activat în sistemul judecătoresc, al procuraturii și al avocaturii ar fi acordat asistență unor persoane fizice pentru diverse activități.
Investigațiile în cadrul procesului penal au relevat o bănuială rezonabilă că, în perioada 2013 – 2014, persoane fizice, acționând în interesul unui grup criminal organizat, au încercat să atragă persoane cu funcții de demnitate publică, inclusiv judecători, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție și Curții Constituționale, în activități ilegale, cu scopul de a favoriza interesele grupului criminal în detrimentul unei justiții corecte. Pentru a-i determina pe acești oficiali să acționeze sau să nu acționeze în exercitarea funcțiilor lor, au fost promise, oferite și date sume de cel puțin 3000 de dolari SUA, direct sau prin intermediari.
În acest context, având în vedere că colectarea probelor necesare cu privire la verificarea circumstanțelor cauzei și stabilirea adevărului obiectiv este posibilă doar în cadrul unei urmăriri penale, și a obligației pozitive a statului, de a investiga minuțios orice fapt pretins ilegal, se impune necesitatea efectuării unei anchete oficiale efective, la finalul căreia să nu existe dubii asupra circumstanțelor examinate.
Procuratura menționează că, această cauză penală a fost pornită pe fapt, iar în prezent, nicio persoană nu are un statut procesual.
„Se vor efectua acțiuni de urmărire penală pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei, în vederea adoptării unei hotărâri în condițiile legii, despre care publicul va fi informat”, se arată în comunicatul PA
Tatiana Răducanu a demisionat de la două comisi de evaluare, după o scrisoare apărută în spațiul public, semnată de Veronica Dragalin, prin care aceasta i-a informat pe mai mulți judecători, procurori și reprezentanți ai societății civile despre unele circumstanțe depistate într-o investigație care ridică suspiciuni privind presupuse acte de corupție, în care ar fi fost implicată Răducanu. Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii și a venit cu mai multe precizări.
Maia Sandu a cerut Procuraturii Anticorupție să prezinte probe privind acuzațiile lansate în adresa Tatianei Răducanu, promovată chiar de șefa statului în funcții înalte în stat.
La o zi de la prima reacție a șefei statului, Maia Sandu, care a promovat-o pe Tatiana Răducanu în funcțiile pe care le-a deținut, și care a îndemnat-o să vină cu explicații pe situația creată, fosta judecătoare a spart tăcerea. Tatiana Răducanu a respins acuzațiile lansate de Procuratura Anticorupție și a explicat de ce a ajuns să demisioneze din comisiile de evaluare.
Discuțiile despre faptul că Tatiana Răducanu ar fi fost conectată la scheme de corupție aranjate de Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost extrase chiar dintr-un telefon atribuit lui Platon. „Telefonul nu s-a aflat fizic niciodată la Procuratură. Acesta este la CNA și este ca probă în dosarul Frauda Bancară. Aceste informații au ajuns în posesia Procuraturii Anticorupției în aprilie 2024 și imediat șefa PA a anunțat conducerea țării despre acestea”, a explicat ulterior Procurorul General Ion Munteanu.
Despre demisia Tatianei Răducanu a anunțat președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, Veronica Roșca.
În ședința din 16 aprilie 2024, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a Tatianei Răducanu din funcția de membră a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și a Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilo (Comisia Vetting și Comisia Prevetiing).
Tatiana Răducanu, propusă de fracțiunea PAS, a fost desemnată de Parlament membră în Comisia de evaluare externă a procurorilor pe 24 noiembrie 2023.
În 2021, noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), decretată de președinta Maia Sandu, unde se regăsea și Tatiana Răducanu a stârnit mai multe reacții, dar și critici printre taberele oponente politice.
Potrivit unor surse, Tatiana Răducanu ar fi mătușa omului de afaceri Alexandru Machedon, care a contribuit financiar în campania prezidențială, pentru președinta Maia Sandu. Tatiana Răducanu a fost vizată în mai multe investigații jurnalistice, pe motiv că ar fi dictat 7 decizii, în urma cărora Moldova a fost condamnată de CtEDO.
Ziarul de Gardă a scris că judecătoarea Tatiana Răducanu locuiește într-o casă cu două niveluri și mansardă, într-un cartier de lux din sectorul Râşcani al Capitalei. Locuința magistratului era estimată în acea perioadă la 6 milioane de lei. Tot atunci, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au descoperit că în iulie 2013, proprietarul la Starnet, Alexandru Machedon, i-a donat rudei sale 10 mii de euro. Mai târziu, jurnaliștii de investigație au scris că cele 10 mii de euro sunt dividende pentru jumătatea de milion de euro pe care judecătoarea Tatiana Răducanu le are investite în compania Starnet.
Tatiana Răducanu a candidat, în 2019, la funcția de judecător la Curtea Constituțională dar nu a trecut concursul. Atunci Ministrul Justiției din Guvernul Sandu, actualul consilier prezidențial pe probleme juridice, Olesea Stamate, a spus că Tatiana Răducanu nu ar trebui să fie aleasă în această funcție din cauza dosarelor pierdute la CtEDO.
Tatiana Răducanu are o experiență vastă în domeniul justiției, fiind judecătoare de carieră. A fost judecătoare la Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție, membră a Colegiului disciplinar al judecătorilor și a Consiliului Superior al Magistraturii. Tatiana Răducanu a mai activat în calitate de membră a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante și membră a Consiliului consultativ al Judecătorilor Europeni. De asemenea, a fost președintă a Consiliului de Administrare al Centrului de Resurse Juridice din Moldova și membră a Consiliului Suprem de Securitate..
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!