Raportul, prezentat Kremlinului înainte de întâlnirea ruso-americană din 18 februarie de la Riad, Arabia Saudită, respinge ideea de a face pace în Ucraina în termen de 100 de zile, așa cum a cerut președintele american Donald Trump după reinstalarea sa la Casa Albă, pe 20 ianuarie. Termenul de 100 de zile este „imposibil de realizat”, iar o „rezolvare pașnică a crizei din Ucraina nu poate avea loc înainte de 2026”, recomandă autorii documentului.
Concomitent cu respingerea oricărui plan de pace avansat de Trump, Kremlinul este sfătuit să depună eforturi pentru a slăbi poziția de negociere a Statelor Unite pe tema Ucrainei. Această slăbire poate fi făcută atât prin provocarea și alimentarea unor tensiuni între administrația Trump și alte părți terțe, în principal cu Uniunea Europeană și China, cât și prin ademenirea Statelor Unite în eventuale proiecte comune cu Rusia, inclusiv în teritoriile ocupate de armata rusă în Ucraina.
În ceea ce privește Ucraina, scopul Kremlinului trebuie să rămână dezmembrarea țării vecine, un prim pas fiind recunoașterea suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pe care Vladimir Putin le consideră deja anexate.
În plus, raportul cere crearea a cel puțin două zone-tampon, în regiunile din nord-vestul Ucrainei care se învecinează cu Rusia și în regiunile din sudul Ucrainei adiacente peninsulei Crimeea, incluzând Odesa, care se învecinează că Republica Moldova și România, precum și „demontarea completă” a actualei conduceri de la Kiev și înlocuirea ei cu una favorabilă Kremlinului.
Pentru restul Ucrainei, raportul cere să nu facă parte vreodată din NATO, să nu aibă o armată de un milion de soldați și să nu găzduiască trupe de menținere a păcii din țările aliate, mai ales din Uniunea Europeană.
Autorii raportului mai solicită acorduri prin care Statele Unite să se angajeze să nu mai ajute Ucraina cu arme și, pe plan mai extins, să nu vândă arme și să nu amplaseze sisteme de rachete în țările considerate „neprietenoase” de regimul de la Moscova, România aflându-se pe această listă a Kremlinului. În schimb, Kremlinului i se sugerează să facă un mic gest pentru a obține aceste concesii, cum ar fi să se angajeze să nu staționeze rachete Oreșnik în Belarus, rachete menționate intens de propaganda rusă, dar ale căror capacități sunt puse la îndoială de analiștii militari.
În principiu, raportul recomandă o restabilire completă a relațiilor ruso-americane înainte de a începe orice discuție serioasă despre pace. În cele din urmă, Kremlinului i se cere să insiste pentru ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei din Ucraina înainte de a se ajunge la vreun acord de pace.
The Washington Post precizează că raportul a fost pregătit de un centru de reflecție care lucrează îndeaproape cu Serviciul 5 din cadrul FSB, responsabil de operațiunile în Ucraina, și l-a obținut de la un serviciu european de informații. Acest document evidențiază provocările cu care se confruntă Trump pentru a obține pacea în Ucraina, notează publicația americană.
Un academician rus cu contacte în rândul diplomaților de rang înalt de la Moscova spune pentru ziarul american că acest raport reflectă o viziune pe larg acceptată de elita politico-economică din Rusia. Și totuși, nici acolo lucrurile nu sunt sută la sută tranșate. În timp ce unii reprezentanți ai elitei ruse își doresc ca regimul de la Moscova să continue războiul și „să folosească situația actuală pentru a avansa”, alții pledează pentru o soluționare mai rapidă a conflictului și „cel puțin pentru o încetare a focului”, explică academicianul.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!