(update 13:19) Întrebat care marja de discreție a acelor autorități care fac parte din Comisia Situații Excepționale. Ele se limitează doar la domeniul Executivului sau totuși pot adopta acte care pot adopta act, care pot atinge și sfera de activitate a altor autorități - Legislative sau Judecătorești. Reprezentantul Guvernului a precizat că în actul respectiv a fost fixat o manieră suficientă de restrictivă în scopul măsurilor atribuite, anume necesare prevenirii și lichidării de Coronavirus”, Întrebat de magistrați dacă CSE poate abroga norme legislative, reprezentantul Guvernului a precizat că„ în contextul impunerilor anumitor restricții, reieșind din aceste restricții, ei pot să își argumenteze restricțiile prin situația creată”.

(update 13:08) Întrebat care este natura juridică și care este statutul organului Comisiei Situației Excepționale și care este natura deciziilor, reprezentantul Parlamentului a declarat că CSE a fost organul competent pentru a combate răspândirea virusului Covid-19. „Cunoscând situația reală, din cunoașterea situației se prezumă și necesitatea de luare a anumitor decizii și implementarea acestora în mod de urgență. Nu considerăm că la cel moment erau prevăzute toate necesitățile, de asta s-a lăsat o marjă de aplicare a CSE, dar nu a Parlamentului. Pe viitor, având în vedere că situația nu a fost prevăzută până acum, ar pute a fi modificată legea”.

(update 12:55) Potrivit lui Radu Radu, Parlamentului nu poate afirma că există vreo normă încălcată. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituție. Prin hotărârea nr. 15 a Curții Constituționale din 2008, Curtea Constituțională a statuat că ar. 54 din Legea Supremă admite restrângerea legală a unor drepturi sau unor libertăți cu condiții că aceste restrângeri sunt necesare. Iar restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația cu care a determinat-o.

(update 12:45) Reprezentatul Parlamentului, Radu Radu explică argumentele Legislativului în urma celor 2 sesizări.

(update 12:15) Judecătorii au venit în sală, după ce aceasta a fost dezinfectat. Avocatul lui Chiril Moțpan a venit în fața judecătorilor pentru a prezenta argumentele juridice.

(update 11:50) Întrebat dacă luare măsurilor de urgență sunt limitate în timp, Moțpan a spus că Starea de urgență a fost pentru 60 de zile. „La momentul expirării acestui termen cade și competențele Comisiei Situații Excepționale”. Moțpan a fost întrebat dacă competențele CSE au un domeniu limitat. Acesta răspus că „logic ar trebui să aibă un domeniu de aplicare limitat. Din explicația pe care am dat-o, reese că nu au”.

(update 11:29) Chiril Moțpan prezintă argumentele sesizării sale .

(update 11:20) Întrebat dacă Parlamentul are vreo pârghie asupra deciziilor Comisei Situații Excepționale, iar acest fapt reprezintă o lacună în legislație, spune Sergiu Sîrbu.

(update 11:04) Sergiu Sîrbu: „Vă dau un caz. Într-o unitate economică s-a depistat un caz de îmbolnăvire, în acest caz, Comisia de Sănătate Publică are dreptul să pună în carantină această unitate. Dar această Comisie a impus în carantină toată țara, indiferent s-a depistat un caz de infectare sau nu. Guvernul și Parlamentul a înțeles că nu pot fi impuse restricții doar de Comisia Sănătate Publică și a introdus stare de urgență. În cazul dat Comisia Situații Excepționale are dreptul să pună această carantină. Starea de urgență a fost până pe 15 mai, iar restricțiile trebuiau ridicate.” Sîrbu spune că după ridicarea stării de urgență, Comisia privind Starea Excepțională în sănătate publică nu avea dreptul de a prelungi restricțiile, pentru că stare de urgență era ridicată.

(update 10:55) Sergiu Sîrbu: „Vă dau câteva exemple. Câteva decizii ale Comisiei Situații de Excepționale au introdus câteva măsuri de susținere a populației: indemnizații de concediere, niște facilități de ordin fiscal. Peste o săptămână sau două, Comisia a înțeles că puțin a depășit atribuțiile, pentru că practic că au adoptat niște măsuri de politică bugetar fiscală într-o decizie a CSE. Niște măsuri, care apriori au fost ale Parlamentului. Acum 2 săptămâni, Parlamentul a aprobat unele măsuri care repetă acele decizii. Parlamentul este funcțional”. Potrivit lui Sîrbu aceasta este o divergență, în timp ce Parlamentului este funcțional, CSE ia decizii, pe care trebuie să le Legislativul.

(update 10:45) Raportorul, Sergiu Sîrbu, care prezintă prima sesizare a venit cu mai multe argumente. Acesta a dat exemplu demisiei directorului Anatol Ciubotaru, din funcția de șef al Spitalului Republican. Sîrbu spune că acesta nu a avut parte de un proces echitabil.

(update 10:26) Sergiu Sîrbu prezintă argumentele sale din sesizare.

(10:15) Magistrații de la Curtea Constituțională se vor expune asupra constituționalității regimului stării de urgență.

Prima sesizare în acest sens a fost depusă la 23 martie de către deputații din Pro Moldova, iar a doua de către Platforma DA.

UNIMEDIA transmite live.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News