Arhiva Securității Naționale din SUA a publicat săptămâna aceasta conversațiile purtate între George W. Bush și Vladimir Putin. Primul a fost președinte al SUA în perioada 20 ianuarie 2001 – 20 ianuarie 2009, iar cel de-al doilea a preluat puterea în Rusia pe 9 august 1999.

Încă de la prima întrevedere dintre Bush Jr. și Putin, organizată pe 16 iunie 2001, la Castelul Brdo din Slovenia, fostul agent KGB și șef al spionajului rusesc a deplâns destrămarea Uniunii Sovietice, contrazicând astfel poziția sa publică oarecum prooccidentală afișată în primele luni de mandat la Kremlin.

Destrămarea URSS și viziunea imperialistă a lui Vladimir Putin

Așadar, Putin i-a ținut lui Bush Jr. o scurtă prelegere despre felul în care interpretează el destrămarea Uniunii Sovietice.

„Ce s-a întâmplat de fapt? Bunăvoința sovietică a schimbat lumea (…), iar rușii au renunțat, în mod voluntar, la mii de kilometri pătrați de teritoriu. Nu s-a mai văzut ceva asemănător. Au dat Ucraina, parte a Rusiei timp de secole. Au dat Kazahstanul. Și Caucazul. Este greu de imaginat așa ceva, iar aceasta a fost făcută de șefii de partid”, a spus Putin.

În realitate, așa-zisele republici sovietice, de fapt foste colonii ale regimului comunist de la Kremlin, s-au desprins de Uniunea Sovietică din cauza unui amestec de factori politici, economici și sociali, inclusiv consecințele invaziei din Afganistan, renașterea națională pe fondul unor tentative de reforme și stagnarea economică de la sfârșitul anilor 1980, ceea ce înseamnă că afirmația lui Putin despre „bunăvoință” să fie discutabilă.

Putin nu poate renunța însă la ideea imperialistă precum că toate teritoriile ocupate sau controlate în vreun fel în trecut fie de Rusia țaristă, fie de Uniunea Sovietică trebuie să aparțină în „mod natural” Rusiei sau sferei de influențe ruse. Ori toate statele care au fost ocupate sau dominate de Moscova nu s-au considerat parte a Rusiei și nu au ezitat să se iasă de sub influența ei răuvoitoare atunci când au avut ocazia, inclusiv Ucraina.

În replică, George W. Bush i-a transmis lui Vladimir Putin că vede Rusia mai degrabă ca parte a Occidentului, nu un adversar, și l-a încurajat pe liderul de la Kremlin să „redefinească noile amenințări venite din partea celor care urăsc America” și care ar putea urî și Rusia.

Tentativa de infiltrare în NATO

Putin a abordat și subiectul unei posibile candidaturi a Rusiei la NATO. „Acum, permiteți-mi să revin la extinderea NATO. Cunoașteți poziția noastră. Ați făcut o declarație importantă când ați spus că Rusia nu este un dușman. Ceea ce ați spus despre peste 50 de ani este important”, a început el subiectul.

„Rusia este europeană și multietnică, la fel ca Statele Unite. Îmi pot imagina că devenim aliați”, a adăugat Putin. „Dar ne simțim excluși din NATO. Dacă Rusia nu face parte din aceasta, bineînțeles că se simte exclusă”, a continuat liderul rus.

Putin a dat ca exemplu o cerere care ar fi fost făcută în 1954 de Uniunea Sovietică pentru a adera la NATO și a susținut că toate motivele respingerii de la acea vreme dispăruseră între timp.

„NATO a dat un răspuns negativ din patru motive specifice: lipsa unei înțelegeri privind Austria, lipsa unei înțelegeri privind Germania, controlul totalitar asupra Europei de Est și necesitatea ca Rusia să coopereze în cadrul procesului de dezarmare sub egida ONU”, a enumerat liderul de la Kremlin.

„Toate aceste condiții sunt îndeplinite acum. Poate că Rusia ar putea fi un aliat”, a declarat el, arătându-se totodată deranjat de faptul că nu are niciun cuvânt de spus în privința deciziilor din cadrul NATO.

Bush i-a răspuns laconic: „Interesant”.

Cunoscut pentru faptul că inventează tot felul de scenarii pentru a se da parte vătămată nevoită să se apere, Vladimir Putin a pretins în repetate rânduri că Rusia ar fi dorit să facă parte din NATO, dar a fost respinsă și umilită. Lucrurile stau însă diferit față de cum le prezintă Putin, iar experții în relații internaționale și securitate îl suspectează pe liderul rus că a intenționat să dinamiteze NATO din interior sau să transforme alianța occidentală de apărare într-un bloc supus unui Kremlin dornic să-și ia revanșa față de înfrângerea Uniunii Sovietice de către Occident.

De altfel, Putin oscila în anii 2000 și 2001 cu declarații între acceptarea Rusiei în NATO sau formarea unei noi alianțe de securitate. În iulie 2001, la câteva săptămâni de la întrevederea cu Bush Jr., Putin a vorbit despre posibilitatea desfiinţării NATO: „Cea mai simplă soluţie este dizolvarea NATO, dar nu se află pe agendă. A doua opţiune posibilă este includerea Rusiei în NATO. Aceasta ar crea un spaţiu comun de apărare şi securitate. A treia opţiune o reprezintă crearea unei organizaţii noi, diferite, care să-şi asume aceste obiective şi să încorporeze şi Rusia”.

George Robertson, secretar general al NATO în perioada 14 octombrie 1999 – 17 decembrie 2003, a expus acum câțiva ani un dialog purtat cu Vladimir Putin în anul 2000. „Putin a spus: «Când ne vei invita să ne alăturăm NATO?»”. Fostul secretar general al NATO i-a răspuns „Ei bine, noi nu invităm oamenii în NATO, ci ei solicită să se alăture NATO”. „Ei bine, nu vrem să fim aliniaţi cu o mulţime de ţări care nu contează”, a încheiat liderul rus.

Amenințări în privința Ucrainei

Vladimir Putin a reluat chestiunea NATO la ultima întâlnire cu George W. Bush, organizată la Soci, pe 6 aprilie 2008, la două zile după summitul de la București. Liderul rus s-a arătat deranjat de o posibilă candidatură a Ucrainei și a amenințat cu declanșarea unui război.

„Nu va fi o noutate pentru dumneavoastră și nu aștept un răspuns; vreau doar să o spun cu voce tare. Aș dori să subliniez că aderarea la NATO a unei țări precum Ucraina va crea, pe termen lung, un câmp de conflict pentru dumneavoastră și pentru noi – o confruntare pe termen lung”, a spus Putin, pretinzând totodată că „NATO este percepută de o mare parte a populației ucrainene ca o organizație ostilă”.

Totodată, Putin a catalogat Ucraina o „țară artificială” – un termen pe care l-a folosit de multe ori în ultimii ani pentru a-și justifica invazia.

„Ucraina este un stat foarte complex. Nu este o națiune construită într-un mod natural. Este o țară artificială creată în perioada sovietică”, a declarat el.

Liderul rus, aflat atunci în faza incipientă de creare a unei dictaturi în Rusia, s-a opus categoric ca Ucraina să devină parte a lumii occidentale.

„Rusia, bazându-se pe forțele anti-NATO din Ucraina, va acționa pentru a priva NATO de oportunitatea de a se extinde. Rusia va crea constant probleme acolo. De ce se întâmplă asta? De ce are Ucraina nevoie de statutul de membru NATO? Ce beneficii aduce acest lucru NATO și Statelor Unite? Nu poate exista decât un singur motiv pentru aceasta, și anume asigurarea statutului Ucrainei ca parte a lumii occidentale. Probabil aceasta este logica. Nu cred că aceasta este logica corectă”, a afirmat Putin, contrazicând astfel declarațiile sale publice anterioare privind suveranitatea Ucrainei.

---