„Un obiectiv urmărit prin proiectul de lege prin prisma revizuirii aspectelor ce țin de pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, îl constituie introducerea unei noi forme de serviciu militar – „pregătirea militară inițială”, având drept scop asigurarea unui nivel minim de instruire militară pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova.

În prezent, în cadrul Armatei Naționale se desfășoară un amplu proces de modernizare a capacităților de apărare și de transformare instituțională, orientat spre consolidarea unei structuri capabile să răspundă eficient provocărilor actuale și să-și îndeplinească la un nivel înalt misiunile constituționale.

În acest context, articolul 57 din Constituția Republicii Moldova prevede că „Apărarea Patriei este un drept și o datorie sfântă a fiecărui cetățean”. Pentru realizarea acestui deziderat, este necesară atât existența mijloacelor materiale adecvate, cât și a resursei umane instruite corespunzător.

Prin urmare, proiectul de lege urmărește creșterea numărului persoanelor cu pregătire militară, în completarea sistemului mixt de încadrare a Armatei Naționale, care la moment, este bazat pe militari angajați prin contract și militari în termen. În acest sens, Ministerul Apărării își propune ca obiectiv ca toți bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani să beneficieze de o pregătire militară obligatorie, finanțată integral din bugetul de stat. Stabilirea plafonului maxim de vârstă de 55 de ani pentru atragerea cetățenilor la pregătirea militară inițială este determinată de necesitatea corelării acestei forme de pregătire militară cu cadrul normativ existent în domeniul apărării naționale, în special cu prevederile art. 22 din Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, care stabilesc vârsta-limită de aflare în serviciul militar pentru anumite categorii de militari până la 55 de ani. La moment, pentru ofițerii cu grade inferioare și superioare este anume această vârstă-limită. Totodată, prin proiectul de lege se modifică această vârstă-limită la soldați și sergenți, adică de la 50 la 55 ani. Suplimentar, vârstalimita respectivă corespunde obiectivului de consolidare a rezervei Forțelor Armate prin extinderea numărului cetățenilor care dețin instruire militară de bază și pot fi integrați în sistemul național de apărare, inclusiv pentru executarea misiunilor de sprijin, logistică, pază și alte activități specifice. Stabilirea pragului de 55 de ani este compatibilă cu cerințele minime de aptitudine fizică și capacitate de instruire militară necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de apărare a statului și corespunde tendințelor existente în alte state europene privind menținerea și instruirea rezervei militare până la vârste apropiate sau chiar superioare acestui plafon.

Adițional, e de menționat că, la cerere, femeile vor putea participa în mod voluntar la aceste activități de instruire.

Durata instruirii în cadrul „pregătirii militare inițiale” va fi de până la 42 de zile (6 săptămâni), contribuind la constituirea rezervei Forțelor Armate, organizată pe două componente distincte: rezerva pe bază de contract și rezerva operațională

Totodată, se introduce un articol nou 401 intitulat „Educația patriotică a tinerei generații”: „Aceasta propune a fi o disciplină opțională în domeniul securității și apărării în instituțiile de învățământ secundar ciclul II și profesional tehnic. Experiența statelor nordice, precum Finlanda, Suedia și Norvegia, relevă existența unor abordări integrate ale educației în domeniul securității și apărării, subsumate conceptului de „apărare totală”. Deși aceste state nu instituie, în mod formal, discipline obligatorii distincte de tip „educație patriotică”, ele asigură formarea unei culturi de securitate prin integrarea acestor tematici în curricula educațională, completată de mecanisme de instruire voluntară și, în unele cazuri, de serviciu militar obligatoriu sau selectiv. Scopul articolului 401 rezidă în consolidarea capacității statului de a forma o cultură de securitate și apărare la nivelul întregii societăți, prin dezvoltarea, încă din etapa educațională, a unor competențe și atitudini fundamentate pe responsabilitate civică și conștientizarea rolului fiecărui cetățean în apărarea țării. Într-un context regional marcat de evoluții de securitate imprevizibile, devine esențial ca statul să asigure nu doar dotarea instituțională a sistemului de apărare, ci și pregătirea minimă a resursei umane. Educația patriotică a tinerei generații reprezintă, în acest sens, un instrument preventiv și formativ, orientat spre dezvoltarea unei societăți reziliente, capabile să răspundă adecvat atât provocărilor de securitate, cât și situațiilor de criză. Articolul propus nu instituie o militarizare a sistemului educațional, ci creează un cadru flexibil, prin care instituțiile de învățământ pot integra discipline opționale relevante pentru domeniul securității și apărării, în acord cu bunele practici europene bazate pe conceptul de implicare a societății în asigurarea securității naționale. Prin această intervenție normativă se urmărește, totodată, valorificarea tradițiilor istorice și consolidarea coeziunii sociale, precum și crearea premiselor pentru formarea unei rezerve de cetățeni instruiți la un nivel de bază, capabili să contribuie, la nevoie, la efortul național de apărare”.

Vedeți mai jos proiectul de lege pregătit de Ministerul Apărării și propus consultărilor publice.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News