„Vreau să vă mai spun un șiretlic pentru că cunoaștem din culise de acolo de unde se transmit mesaje de la Curtea de Apel, să ne scuzați, dar cică s-au consultat cu specialiștii în CtEDO și au hotărât să emită o asemenea hotărâre din considerentul că dacă Curtea Europeană admite încălcarea de procedură trebuie să se ia de la început. Să presupunem că CtEDO va spune că s-a încălcat dreptul la un tribunal, va obliga instanțele naționale să-i acorde dreptul lui Stoianoglo de a accede în justiție, deci se va începe tot de la început. Începând cu Curtea de Apel din depunerea cererii, deci procedura asta va derula încă ceva timp, vă imaginați, da? Asta-i un șiretlic procesual pentru a întinde hotărârea instanțelor naționale pentru încălcare drepturilor emise prin hotărârea Consiliului Superior a Procurorilor încă pe vreun an, un an și jumătate”, a declarat Iurie Mărgineanu.

„Vă deschid puțin experiența mea de la Consiliul și Curte, deci statele care într-adevăr respectă democrația și drepturile omului, în primul rând au un soi de competiție, o concurență sănătoasă între ele, în sensul că ele sunt foarte deschise unele față de celelalte să arate că la noi se respectă drepturile omului, era o practică când de exemplu rapoartele Comitetului pentru prevenirea torturii ele nu sunt publice până când statul nu își dă acordul. Cu regret nu știu cine este atât de „bine intenționat”, dar folosește mecanismele Convenției nu pentru a respecta drepturile omului, dar cum de a găsi portițe fie să amâne implimentarea anumitor chestiuni, fie să trimită la rejudecări respective cauze se va întâmpla, când se va întâmpla, că nouă ne trebuiește acuma, deci eu încalc drepturile omului acuma, ceea ce se va întâmpla pe urmă nu mă interesează. Cu regret, această practică este evidentă, vizibilă și din punct de vedere diplomatic, din exterior ea nu se privește bine. Vom vedea care va fi intenția în cazul domnului Stoianglo pe caz concret. Respectiv, păcat că la noi drepturile omul nu stau în capul mesei, dar se găsesc și cum ele să fie eschivate, evitate sau amânate”, a spus Victor Munteanu.

Măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privinţa Procurorului General suspendat a fost prelungită cu 30 zile.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

O lună mai târziu, pe 9 decembrie 2021, șeful suspendat al PG a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Toto atunci instanța i-a interzis să participe la evenimente publice, inclusiv emisiuni televizate sau interviuri.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

Comisia de la Veneția a criticat mai multe puncte ale modificărilor operate de PAS, întrebând, inclusiv, care e diferența între evaluarea propusă, în lipsa unui mecanism clar, și pedeapsa disciplinară, deja prevăzută de lege.

Totodată, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.