Numiți prin concurs, „pupați” de destin

În data de 29 iulie, 2016, un Parlament cunoscut pentru „marea migrație a deputaților” sub aripa democrată a aprobat decizia de numire în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei a lui Dumitru Ursu, Alexandru Pelin, Valeriu Iașan și Vadim Enicov. Aceștia au fost selectați de către Comisia Juridică, Numiri și Imunități, în cadrul unui concurs la care au participat 11 aspiranți la funcție. Alegerea nu a fost tocmai una general acceptată, pentru că a reprezentat voința a 48 de deputați din cei 68 de aleși ai poporului prezenți în sală. Hotărârea a fost semnată de speakerul de atunci, Andrian Candu, iar raportul Comisiei - de colega sa de partid, Raisa Apolschii.

Noii membri s-au alăturat unui Consiliu din care mai făceau parte guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, care deținea și funcția de prşedinte al Consiliului de supraveghere și de președinte al Comitetului executiv, viceguvernatorul BNM, Aureliu Cincilei, care era și membru al Comitetului executiv și viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, membru al Comitetului executiv. Ultimii doi au fost protagoniștii unor scandaluri în dosarul „Frauda bancară”. Aceștia au fost reținuți de către procurorii anticorupție în dosarul fraudei bancare, pe 5 martie 2020, după ce au efectuat percheziții la sediul Băncii Naționale. Pe numele lui Cincilei nu a fost emis mandat de arest și nici acuzații nu i-au fost înaintate, în schimb Ion Sturzu, alături de fostul guvernator Dorin Drăguțanu, are calitatea de învinuit într-un dosar inițiat pentru spălare de bani, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Timp de șapte ani, membrii-salariați ai Băncii Naționale în Consiliul de supraveghere s-au schimbat de nenumărate ori, doar cei patru au rămas constant în funcții. Actualmente, din interiorul BNM sunt în consiliu guvernatorul Octavian Armașu și viceguvernatorii Vladimir Munteanu și Tatiana Ivanicichina.

Noua funcție a venit cu un șir de responsabilități pentru Dumitru Ursu, Valeriu Iașan, Vadim Enicov și Alexandru Pelin, dar și cu un bonus material important, și anume o indemnizație care atinge anual suma de peste un milion de lei. Remunerarea membrilor numiți de legislativ și care nu sunt salariați ai BNM depășește chiar retribuțiile viceguvernatorilor. Consiliul de supraveghere este cel care determină cuantumul indemnizațiilor lunare ale membrilor care nu sunt și membri ai Comitetului executiv, cu votul a cel puțin 2/3 din membrii numiți în funcție ai Consiliului de supraveghere. Indemnizația lunară se stabilește în mărime de până la 50% din valoarea medie a veniturilor medii lunare obținute la Banca Națională în ultimele 12 luni de către membrii Comitetului executiv, care dețin funcția respectivă nu mai puțin de 12 luni de la data stabilirii. Cuantumul indemnizațiilor lunare a fost stabilit prin Hotărârea Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei nr.12 din 23 noiembrie 2016. Hotărârea, de altfel, nu este publicată pe site-l oficial al BNM.

Dumitru Ursu

Pe parcursul anului 2022, Dumitru Ursu a avut venituri totale de peste 2 milioane de lei. Pe lângă pensia de peste 250 de mii de lei, Ursu a ridicat o indemnizație de peste 1 milion 120 de mii de lei pentru funcția de membru în Consiliul de Supraveghere al BNM, un salariu brut de 120 de mii de lei, dar și o compensație pentru tichete de  masa de 12 420 de lei la Liga Bancherilor, o remunerare de 11 mii de lei de la Academia de Studii Economice și o retribuție de 47 800 de lei de la Societatea de audit "Total Finance Service" SRL. Veniturile au fost rotunjite cu o serie de dobânzi și dividende, în sumă totală de aproape 562 de mii de lei.

Ursu deține trei terenuri agricole și unul intravilan, procurat în anul 2008, cu peste 400 de mii de lei. Tot în 2008, în baza unui contract de donație, a devenit proprietarul unei case de locuit de peste 147 de metri pătrați, dar deține și un apartament de 72 de metri pătrați cumpărat în anul 2016 cu 466 490 lei.

Totodată, Ursu declară depozite bancare de peste 3 milioane de lei. Împreună cu soția sa sunt acționari ai BC „Moldova Agroindbank" S.A., cu 0,12% și, respectiv, 0,05%. Cei doi mai dețin cote-părți în Societatea de audit „Total Finance Service" SRL și IMOM Moldcredit SRL, care oferă servicii financiare, de consultanță și audit.

Dumitru Ursu conduce o mașină BMW X5, pe care a cumpărat-o în anul 2019 cu aproape un million de lei.

În cerințele de eligibilitate pentru aspiranții la funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al BNM, la punctul f, este indicată condiția ca aceștia să nu exercite activități ce ar putea genera conflicte de interese în procesul de realizare a funcției, fără însă a fi detaliate toate situațiile care ar putea interveni.

Legea 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale stabilește la art. 2 - conflict de interese – situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii, la art. 12 - (1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în următoarele categorii: a) conflict de interese potenţial - situația în care interesele personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real şi care se declară în condițiile art. 4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial; b) conflict de interese real - subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele fizice şi juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică - fapta subiectului declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).

Așadar, faptul deținerii unei cote părți în societatea care este supusă controlului/reglementării de către autoritatea în care face parte aceeași persoană reprezintă cel puțin un conflict de interese potențial dacă nu real. La modul practic, persoanele urmau să-și vândă acțiunile în termen de 30 de zile din momentul numirii în această funcție. Tot conform Legii 133/2016, în cazul apariției situației de conflict, trebuie să fie informat conducătorul și seisizată Agenția Națională de Integritate (ANI).

În informația cu privire la acţionarii şi/sau grupurile de persoane care acţionează concertat şi care deţin cote substanţiale în capitalul social al băncii BC „Moldova Agroindbank" S.A. nu se regăsește numele lui Dumitru Ursu, deși în listă sunt trecute persoane care dețin mai puține acțiuni. Astfel, cu mai puțin de 0,17%, atât cât are la activ cumulativ familia Ursu, am identificat zeci de persoane sau entități juridice.

Citiți continuarea pe anticorupție.md.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News