„Simțeam că glasul i s-a schimbat”
Victoria povestește că, în ultimele zile de viață ale soțului ei, comunicarea lor devenise nefirească. Depărtarea și starea de sănătate precară a lui Vlad prevesteau o nenorocire pe care niciunul nu voia să o accepte.
„S-a schimbat vocea și s-a schimbat glasul. Am observat că el nu mai putea ieși din casă. Îmi spunea: «Mă tem să nu cad jos». Prima dată a căzut fără cunoștință chiar la lucru. Avea o umflătură de sânge la cap…”, își amintește Victoria cu durere.
Durerea cea mai mare: Tatăl care și-a cunoscut fiul doar prin ecranul telefonului
Cea mai sfâșietoare parte a acestei povești este legată de cel de-al doilea copil al cuplului. În timp ce Vlad muncea în Israel, Victoria era însărcinată.
„Eram în luna a cincea de sarcină când s-a întâmplat. El nu l-a văzut niciodată în viață, doar pe ecranul telefonului. A murit cu dorul acesta, a rămas cu dorul de copil”, mărturisește femeia.
Momentul în care copilul a fost dus la sicriul tatălui său a lăsat urme adânci în sufletele celor prezenți.
„L-am întrebat unde e tata, iar el s-a dus spre sicriu și a arătat cu mânuța: «Tata»…”
Apel la solidaritate
Rămasă văduvă cu doi copii mici de crescut, Victoria încearcă acum să-și adune puterile. Ea le mulțumește tuturor celor care i-au oferit sprijin până acum, fie că sunt rude sau oameni străini mișcați de drama ei.
„Vreau să mulțumesc din tot sufletul pentru toată lumea care a contribuit și emoțional, și financiar. Fără ajutorul lor, nu știu unde am fi fost astăzi.”
Află în interviul de mai jos întreaga istorie a familiei.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!