Admisă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, tânăra  a debutat încă din anul III pe scena Teatrului Fără Nume. Totuși, creativitatea ei nu s-a limitat doar la actorie. În urmă cu doi ani, a descoperit pasiunea pentru designul de genți din mărgele, o afacere mică, dar plină de potențial, pe care o tratează momentan ca pe un hobby.

„Actoria a fost motivul pentru care am decis să nu plec din țară. În momentul în care se discuta despre plecare, era chiar la începutul carantinei, iar eu eram în clasa a 12-a, pregătindu-mă pentru bacalaureat. La colegiu urma să fac și anul 4, strict pentru specializarea mea în contabilitate. Părinții m-au sunat și mi-au spus:„Susții bacalaureatul și vii la noi. Oricum nu vei face contabilitate, nu mai are rost să termini anul 4. Eram destul de hotărâtă să plec, dar, în ultimul an și jumătate, de când eram în clasa a 11-a, făceam stagiere la Laboratorul „Artă și Gândul”. I-am spus regizorului de acolo despre planurile mele de a pleca, iar el mi-a scris un mesaj foarte cald: Te susțin în orice decizie, dar vreau să știi că locul tău este aici. Vei avea de câștigat, și, într-un fel măreț, și țara noastră va avea de câștigat.

Tatăl meu a făcut studiile în istorie, dar a activat foarte puțin timp. I-am zis: Hai eu o să fac ce-mi place, ca să nu ajung să învăț un domeniu și să lucrez în altul. Și probabil l-am „atins” un pic și pe el… El a înțeles că nu e cazul să fac ceea ce nu îmi place, dacă nu simt asta.

Până atunci, eu am susținut doar examene. Așteptam să vină profesorii și să-mi spună ce am făcut corect, ce nu, și ce notă am primit. Dar aici, în fața unui public care plătise pentru a fi în sală, trebuia să ofer un produs de calitate. Trebuia să fiu la înălțime, pentru că publicul nu era interesat de faptul că eu eram studentă sau actriță  nu știa aceste detalii. Ei așteptau un spectacol, o remunerare pentru ceea ce au plătit.

Pentru mine era clar că mi-aș dori să vând mai mult, dar în același timp îmi dădeam seama că nu reușesc, pentru că veneam târziu de la ore. De la 12 noaptea până la 2-3 dimineața puteam să împletesc. Să realizez o gentuță depinde de model, poate dura până la 9-10 ore, sau chiar mai mult.

Eu spun așa: pe noi ne motivează faptul că jobul nostru ne permite să avem mai multe surse de venit. Dacă te descurci și vrei, poți să trăiești. Profesia noastră implică, uneori, și cheltuieli mai mari, așa că trebuie să găsim și alte surse de venit”, a declarat Victoria.

Despre cum a ajuns să facă stagiul la Teatrul Laborator, să se angajeze la Teatrul fără nume, imediat după finalizarea studiilor, despre provocările financiare cu care se confruntă actorii, precum și despre parcursul ei academic și sprijinul părinților, toate acestea le puteți descoperi în cadrul acestei ediții.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

---