[1859]
Adunarea Electivă a Țării Românești se pronunță pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel Unirea Principatelor Române. Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza a fost un moment crucial în istoria Moldovei și a Țării Românești, marcând începutul procesului de modernizare și consolidare a statului român. Această unire a fost un pas important către formarea României moderne, având un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și politice a regiunii.

[1862]
Deschiderea primului Parlament unic al României la București. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza proclamă în mod solemn, în fața Adunărilor Moldovei și Țării Românești, "Unirea definitivă a Principatelor", iar orașul București este proclamat capitala țării. Acest eveniment a consolidat unirea realizată în 1859, stabilind un guvern centralizat și un cadru legislativ comun pentru ambele principate. Alegerea Bucureștiului ca capitală a fost un simbol al unității naționale și a contribuit la dezvoltarea sa ca centru politic și cultural al României.

[1864]
A apărut Legea privind înființarea Curții de Conturi. Curtea de Conturi a fost creată pentru a asigura controlul financiar al statului, un pas esențial în modernizarea administrației publice. Această instituție a jucat un rol crucial în gestionarea resurselor financiare ale țării, contribuind la transparența și responsabilitatea guvernamentală.

[1891]
Își începe activitatea, la București, "Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor", care a militat pentru alipirea Transilvaniei și Bucovinei la Regatul României. Liga a publicat mai multe memorii privitoare la situația românilor din Austro-Ungaria. Liga a fost un factor important în promovarea conștiinței naționale și a unității culturale între românii din diverse regiuni. Activitatea sa a fost esențială în pregătirea terenului pentru Marea Unire din 1918, având un impact de durată asupra identității naționale românești.

[1946]
Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluție. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă. Această rezoluție a marcat începutul eforturilor internaționale de reglementare a energiei nucleare și de prevenire a proliferării armelor de distrugere în masă. Implicațiile sale au fost resimțite la nivel global, influențând politica de securitate internațională și promovând pacea și stabilitatea.

[1958]
Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) și Lewis L. Strauss (SUA), anunță public reușita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice ușoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen. Această realizare științifică a deschis noi perspective în domeniul energiei nucleare, având potențialul de a revoluționa producția de energie. Fuziunea nucleară controlată promite o sursă de energie curată și aproape inepuizabilă, cu implicații majore pentru viitorul energetic al lumii.

[1984]
Apple Computer pune în vânzare în Statele Unite computerul personal Macintosh. Lansarea Macintosh a reprezentat un moment de cotitură în industria tehnologică, introducând o interfață grafică prietenoasă și accesibilă publicului larg. Acest eveniment a influențat profund modul în care computerele personale au fost percepute și utilizate, având un impact durabil asupra societății moderne.

[1986]
Are loc prima survolare a planetei Uranus, nava spațială Voyager 2 trecând la 81.500 km de planetă. Misiunea Voyager 2 a oferit primele imagini detaliate ale planetei Uranus și ale sateliților săi, extinzând cunoștințele noastre despre sistemul solar. Descoperirile făcute de această misiune au contribuit la înțelegerea formării și evoluției planetelor gazoase.

[1990]
CFSN adoptă prin decretul-lege nr. 40, cântecul Deșteaptă-te, române! drept imn de stat al României. Adoptarea acestui imn a fost un simbol al renașterii naționale după căderea regimului comunist, reflectând dorința de libertate și unitate a poporului român. "Deșteaptă-te, române!" a devenit un element central al identității naționale și un simbol al luptei pentru democrație.

[2010]
Crina Coco Popescu, în vârstă de 15 ani, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei, Carstensz Pyramid (4884 m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte. Recordul anterior era deținut de americana, Samantha Larson, care a urcat pe acest vârf în 2007, la vârsta de 18 ani. Realizarea Crinei Coco Popescu a fost un exemplu de curaj și determinare, inspirând tinerii din întreaga lume să-și urmeze pasiunile și să depășească limitele. Performanța sa a adus recunoaștere internațională și a subliniat potențialul tinerilor români în sporturile extreme.

---