Planul, structurat în 20 de puncte, a fost convenit la finalul săptămânii trecute de emisari americani și ucraineni, în Florida. Zelenski a declarat că Rusia urmează să ofere un răspuns miercuri, după discuțiile cu partea americană.

El a descris documentul drept „principalul cadru pentru încheierea războiului” și a explicat că acesta include garanții de securitate din partea Statelor Unite, NATO și a statelor europene, care ar asigura un răspuns militar coordonat în cazul unei noi invazii ruse.

Donbas, punctul sensibil al negocierilor

Referindu-se la estul Ucrainei, în special la regiunea Donbas, Zelenski a spus că una dintre opțiunile analizate este crearea unei „zone economice libere”, relatează BBC.

„Există două opțiuni”, a afirmat el. „Fie războiul continuă, fie va trebui să se decidă ceva legat de toate potențialele zone economice”.

Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina se opune retragerii trupelor, însă negociatorii americani au propus fie o zonă demilitarizată, fie o zonă economică liberă. El a insistat că orice teritoriu din care s-ar retrage armata ucraineană ar trebui să fie administrat și securizat tot de Ucraina.

Planul actual este văzut ca o actualizare a unui document anterior, cu 28 de puncte, negociat în urmă cu câteva săptămâni de emisarul american Steve Witkoff cu Rusia, document considerat atunci favorabil cerințelor Kremlinului.

Rusia cere ca Ucraina să se retragă din aproape un sfert din propriul teritoriu din regiunea Donețk pentru a ajunge la un acord de pace, restul zonei fiind deja sub ocupație rusă.

Zelenski a precizat că subiectele sensibile, precum statutul teritoriilor, vor trebui decise „la nivelul liderilor”, însă noul proiect ar oferi Ucrainei garanții de securitate solide și o armată de până la 800.000 de militari.

Detalii despre retrageri și zone demilitarizate

O mare parte din noul plan seamănă cu concluziile discuțiilor recente purtate la Berlin și apoi la Miami, unde echipa președintelui american Donald Trump a avut întâlniri separate cu emisari ruși, ucraineni și europeni.

Zelenski a explicat că, dacă Ucraina ar accepta să își retragă forțele grele cu cinci, 10 sau 40 de kilometri din cei 25% din regiunea Donețk pe care îi mai controlează, pentru a crea o zonă economică aproape complet demilitarizată, atunci Rusia ar trebui să facă același lucru „corespunzător, cu cinci, 10 sau 40 de kilometri”.

În prezent, trupele ruse se află la aproximativ 40 de kilometri est de orașele Sloviansk și Kramatorsk, considerate parte a „centurii de fortărețe” a Ucrainei, după ce au capturat orașul Siversk.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia va prelua controlul asupra întregului est al Ucrainei prin forță dacă trupele ucrainene nu se retrag, ceea ce face puțin probabil ca Moscova să accepte compromisul propus.

Totuși, Zelenski consideră că Rusia nu își poate permite să respingă planul susținut de Statele Unite. „Nu pot să îi spună președintelui Trump: «Uite, suntem împotriva unei soluții pașnice»”, a declarat el. „Dacă încearcă să blocheze totul, atunci președintele Trump va trebui să ne înarmeze masiv și să impună toate sancțiunile posibile împotriva lor”.

Administrare ucraineană și forțe internaționale

Zelenski a subliniat că o eventuală zonă economică liberă în Donețk ar trebui să fie sub administrație și control ucrainean, „cu siguranță nu sub așa-numita poliție rusă”. Linia actuală a frontului ar deveni limita zonei economice, iar forțe internaționale ar urma să fie desfășurate pe linia de contact pentru a preveni infiltrările rusești.

Rusia a respins deja o propunere europeană privind monitorizarea unui acord de pace de către o „Coaliție a voluntarilor”, catalogând-o drept „o amenințare obraznică”.

Președintele ucrainean a mai spus că întregul plan de pace ar trebui supus unui referendum național și că doar un referendum ar putea decide asupra ideii unei zone economice libere în Donbas.

El a adăugat că o zonă economică ar trebui creată și în jurul centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, și că trupele ruse ar trebui să se retragă din alte patru regiuni ucrainene: Dnipropetrovsk, Mykolaiv, Sumî și Harkov.

Propunerea actuală a SUA privind centrala nucleară prevede o administrare comună de către Ucraina, Statele Unite și Rusia, variantă respinsă de Kiev.

Garanții de securitate și integrare europeană

Planul reafirmă suveranitatea Ucrainei și propune un pact de neagresiune între Kiev și Moscova, cu un mecanism de monitorizare. Documentul include garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO, care obligă aliații să își apere partenerii atacați, și permite Ucrainei să mențină o armată de până la 800.000 de militari în timp de pace.

Discuțiile continuă asupra unei propuneri americane privind compensații în schimbul garanțiilor de securitate, motiv pentru care acest aspect nu este inclus deocamdată în document.

Spre deosebire de planul anterior, noul cadru nu conține prevederi care să interzică aderarea Ucrainei la NATO, o cerință constantă a Rusiei. În schimb, propune aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu stabilirea unei date clare, deși există și alte state candidate considerate prioritare, precum Albania.

Planul prevede și crearea unui fond de investiții pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 200 de miliarde de dolari, cu participarea Statelor Unite și a Europei.

Printre ultimele puncte se numără organizarea de alegeri în Ucraina cât mai curând după semnarea acordului, idee susținută atât de Rusia, cât și de SUA, în ciuda faptului că țara se află sub lege marțială din cauza invaziei la scară largă.

---