10 zile Termen de vânzare a activelor Lukoil la Aeroport; statul vizează preluarea 4 percheziții Percheziții la Penitenciarul Brănești în dosarul „Kitaeț”; bunuri ridicate 19,7102 lei/€ Cursul BNM pentru weekend; leul se întărește la dolar, slăbește la euro 1,9 mld. € Sumă anunțată de Metsola ca debursată de UE pentru reformele Moldovei
(video) Domnica Manole, cu explicații pe decizia CC, care anulează atribuțiile Adunării Populare de la Comrat la selecția procurorului-șef al Găgăuziei

Președinta CC, Domnica Manole, a explicat, într-un briefing de presă, argumentele car au stat la baza deciziei de astăzi a Înaltei Curți, care anulează atribuțiile Adunării Populare de la Comrat la selecția procurorului-șef al Găgăuziei. Urmăriți briefingul integral, pe UNIMEDIA.

Foto: captura foto

„Autorul sesizării a invocat că normele contestate permiteau unei autorități publice locale, Adunarea Populară din Găgăuzia, să participe în mod decisiv la procesul de selectare și numire a unor funcții dintr-o instituție de rang constituțional precum Procuratura, care potrivit Constituției, este o structură autonomă în cadrul autorității judecătorești. 

Cu referire la autonomia Procuraturii, potrivit art. 124 din Constituție, Procuratura este un sistem național, organizat unitar, care acționează în afara influenței politice și are un rol important în sistemul autorităților statului, în protecția libertății persoanei și în asiguirarea funcționării sistemului justiției penale în mod independent și imparțial. Procuratura trebuie să fie protejată de ingerințe sau influențe necorespunătoare. Procedura de numire în funcție a procurilor trebuie să conțină suficiente garanții apte să realizeze principiul autonomiei Procuraturii. De asemenea, această procedură trebuie să asigure că, odată numiți în funcție, procurorii vor activa în mod independent și imparțial.

CC a reținut că Adunarea Populară a Găgăuziei reprezintă un organ reprezentativ al UTA GăgăuzIA  și un organ local politic. Implicarea Adunării Populare în procesul de numire a procurorilor contravine principiului autonomiei Procuraturii.

Cu referire la competența exclusivă a CSP la numirea procurorilor, CC a reținut: Procurorii sunt numiți în funcție de către Procurorul General. la propunerea CSP. Constituția stabilește competența exlcusivă a CSP de a propune numirea în funcție a procurorilor și rolul Consiliului de garant al independenței și imparțialității procurorilor. Constituția nu sugerează că ar putea fi reglementată o altă procedură de numire a procurorilor în funcție.

CC a constatat că normele contestate obligă CSP să examineze doar candidații propuși de Adunarea Populară, fără a avea posibilitatea de a organiza în mod autonom concursul și de a propune numirea în funcție a candidatului ales. Posibilitatea Adunării Populare de a insista asupra aceluiași candidat chiar după respingerea de către CSP subminează rolul constituțional la CSP. Normele contestate reduc competența CSP la o simplă validare a candidaților propuși de o atuoritate politică locală, ceea ce contravine Constituției.

Cu privire la limitele competențelor Adunării Populare a UTA Găgăuzia, prevăzute de art.111 din Constituție, CC a reținut: Găgăuzia este o autoritate teritorială autonomă cu statut special, parte integrantă a R.Moldova, Autonomia Găgăuziei este una limitată, cu competențe în domenii precum: problemele politice, culturale și economice locale. Pe de altă parte, Procuratura RM este un sistem unitar, cu statut național, iar Procuratura UTA Găgăuzia este parte a acestei unități, nu o entitate distinctă sau separată. Procuratura nu poate fi subordonată unei autorități publice locale. Selectarea candidaților în procedura de numire în funcție a procurorilor nu poate constitui o atribuție a unei autorități reprezenative publice locale, nici măcar a unei autonomii speciale. CC a reținut că această atribuție depășește sfera autonomiei locale, prevăzute de art. 111 din Constituție. 

În concluzie, Curtea a constatat că, prevederile contestate încală autonomia Procuraturii, subminează atribuțiile constituționale ale CSP și depășesc competențele stabilite prin statului special al Găgăuziei. 

Prin urmare, CC a declarat neconstituționale articolul 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și articolele 25, al. 3 și 26 din Legea cu privire la Procuratură, care dau Adunării Populare de la Comrat atribuții la selecția procurorului-șef al Găgăuziei”, a punctat Domnica Manole, președinta Înaltei Curți.  

Urmăriți briefingul integral, pe UNIMEDIA:

Curtea Constituțională a examinat, astăzi, sesizarea privind controlul constituționalității art. 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și a articolelor 25, al.3 și 26 din Legea cu privire la Procuratură, sesizare depusă de Procurorul General, Ion Munteanu. Urmăriți ședința pe UNIMEDIA.

„CC a fost sesizată pentru a realiza controlul constituționalității unor norme legale, care reglementează modul de numire în funcție a procurorului-șef al UTA Găgăuzia. Prevederile menționate în sesizare conferă Adunării Populare a Găgăuziei atribuții în procesul de selecție și numire în funcție a procurorului-șef al UTA Găgăuzia, creînd o interferență a puterii politice în proceduri de gestionare a unei instituții care face parte din puterea judecătorească, Constituția garantând autonomia și independența Procuraturii. Subsidiar, art. 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei reglementează și numirea procurilor ierarhic inferiori cu implicarea Adunării Generale”, a argumentat PG Ion Munteanu.

Magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituționale articolul 21 din Legea privind statutul juridic al Găgăuziei și articolele 25, al. 3 și 26 din Legea cu privire la Procuratură, care dau Adunării Populare de la Comrat atribuții la selecția procurorului-șef al Găgăuziei.


Pub