1749
Domnitorul Țării Românești Grigore Ghica dă hrisovul prin care reorganizează învățământul din Țara Românească. Hrisovul stabilește și bugetul Academiei Domnești din București. Grigore al II-lea Ghica a fost un domnitor luminat, preocupat de modernizarea și dezvoltarea Țării Românești. Prin hrisovul emis în 1749, el a pus bazele unei reforme educaționale care a avut un impact semnificativ asupra societății românești. Academia Domnească din București a devenit un centru important de educație și cultură, contribuind la formarea unei elite intelectuale care a jucat un rol crucial în mișcările de renaștere națională din secolul al XIX-lea.
1821
A fost redactat "Cererile norodului românesc", document cu caracter constituțional. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenția scopul revoluției de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale țării, ca și realizarea unor reforme. Revoluția de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a fost un moment de cotitură în istoria Țărilor Române. "Cererile norodului românesc" au fost un manifest al dorinței de independență și reformă, reflectând aspirațiile unei societăți aflate sub presiunea dominației otomane și a influențelor fanariote. Acest document a pregătit terenul pentru viitoarele mișcări de eliberare națională și a fost un precursor al modernizării politice și sociale.
1933
România: Noua reducere a salariilor și a pensiilor cu 10-12,5% (a treia "curbă de sacrificiu"), aprobată de Parlament la 13 februarie 1933. În perioada interbelică, România a traversat o serie de crize economice care au impus măsuri de austeritate severe. Reducerea salariilor și a pensiilor, cunoscută sub numele de "curba de sacrificiu", a fost o măsură nepopulară, dar considerată necesară pentru stabilizarea economică. Aceste măsuri au generat nemulțumiri sociale și au contribuit la instabilitatea politică, pregătind terenul pentru schimbările politice din anii '30.
1945
Eliberarea orașului Varșovia de sub ocupația germană. Eliberarea Varșoviei a marcat un moment crucial în al Doilea Război Mondial, simbolizând începutul sfârșitului pentru regimul nazist în Europa de Est. Această victorie a fost obținută cu prețul unor sacrificii umane și materiale imense, orașul fiind aproape complet distrus. Eliberarea a fost urmată de instaurarea unui regim comunist, sub influența Uniunii Sovietice, care a avut un impact semnificativ asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Moldovei, care a intrat sub control sovietic.
1946
Consiliul de Securitate al ONU se întrunește pentru prima dată, la Londra, în palatul Westminster, și adoptă principiile de funcționare ale acestui organism internațional. Înființarea Consiliului de Securitate al ONU a fost un pas esențial în stabilirea unui sistem internațional de securitate colectivă după ororile celui de-al Doilea Război Mondial. Acest organism a fost creat pentru a preveni conflictele și a menține pacea și securitatea internațională. De-a lungul timpului, Consiliul de Securitate a jucat un rol crucial în gestionarea crizelor internaționale, influențând și evoluțiile politice din Europa de Est, inclusiv din Moldova.
1949
Se încheie, cu 11 condamnări la câte 5 ani de închisoare, procesul conducerii Partidului Comunist din SUA. Acest proces a avut loc în contextul intensificării Războiului Rece și a fricii de comunism în Statele Unite. Condamnările au reflectat tensiunile politice și ideologice ale vremii, contribuind la atmosfera de suspiciune și persecuție cunoscută sub numele de "McCarthyism". Aceste evenimente au avut ecouri și în Europa de Est, unde regimurile comuniste erau consolidate sub influența sovietică.
1991
Helmut Kohl este reales în funcția de cancelar de către primul parlament al Germaniei unite. Realegerea lui Helmut Kohl a fost un moment istoric, marcând consolidarea reunificării Germaniei. Kohl a fost un arhitect al reunificării și un susținător al integrării europene, influențând astfel și evoluțiile politice din Europa de Est. Politicile sale au avut un impact asupra țărilor din fostul bloc comunist, inclusiv asupra Moldovei, care căuta să-și redefinească identitatea și locul în Europa post-Război Rece.
1991
Harald al V-lea devine rege al Norvegiei la moartea tatălui său, Olav al V-lea. Succesiunea la tronul Norvegiei a fost un eveniment de importanță națională, simbolizând continuitatea și stabilitatea monarhiei norvegiene. Harald al V-lea a continuat tradiția unei monarhii constituționale moderne, jucând un rol simbolic și unificator în societatea norvegiană. Deși evenimentul nu a avut un impact direct asupra Moldovei, el reflectă stabilitatea politică și socială a unei țări europene, un model de urmat pentru multe națiuni în tranziție.
1995
Un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter care a avut loc în apropiere de Kobe, Japonia a provocat 6.433 victime umane și a produs pagube materiale. Cutremurul din Kobe a fost unul dintre cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria recentă a Japoniei, având un impact profund asupra infrastructurii și economiei țării. Răspunsul eficient al autorităților japoneze și eforturile de reconstrucție au fost studiate la nivel internațional, oferind lecții valoroase pentru gestionarea dezastrelor naturale, inclusiv pentru țările din Europa de Est, cum ar fi Moldova, care se confruntă cu riscuri seismice similare.
1998
Președintele american Bill Clinton, acuzat de hărțuire sexuală de către Paula Jones, este audiat sub jurământ timp de cinci ore. Este pentru prima dată în istoria SUA când un președinte în exercițiu depune mărturie în calitate de acuzat, în cadrul unei proceduri judiciare. Acest eveniment a fost un moment de referință în politica americană, reflectând complexitatea relațiilor de putere și responsabilitatea liderilor politici. Scandalul a avut implicații profunde asupra imaginii publice a președintelui și a influențat discursul politic global privind etica și responsabilitatea în funcțiile publice. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, a fost un exemplu de transparență și responsabilitate democratică, valori esențiale pentru orice societate modernă.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!