„Săptămâna aceasta, Biroul Național de Statistică a prezentat datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2024. Cele mai importante cifre sunt deja cunoscute și analizate în spațiul public, dar eu vreau să atrag atenția asupra unor aspecte mai puțin evidente, care descriu în detaliu procesele demografice prin care trece Moldova.

1. Declinul natural – pentru prima dată în istorie

În ultimii 200 de ani, teritoriul Moldovei a fost supus la 12 recensăminte oficiale. Însă, doar acum, pentru prima dată între două recensăminte, asistăm la o scădere a populației determinată nu doar de migrație, ci și de un spor natural negativ.

În ultimii 10 ani, în Moldova s-au născut cu 60.000 de oameni mai puțini decât au decedat. Din reducerea totală de 400.000 de persoane față de recensământul precedent, 340.000 au emigrat, iar restul pur și simplu nu mai sunt din cauza ratei scăzute a natalității.

Aceasta este o premieră tristă, dar și un semnal de alarmă: dacă acest trend continuă, chiar și fără emigrare, populația Moldovei va scădea accelerat în următorii ani.

2. De fapt, suntem cu 22.000 mai puțini decât arată recensământul

Recensământul indică faptul că în prezent în Moldova locuiesc 2.401.000 de persoane. Dar, dacă ne uităm atent, doar 2.379.000 sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Restul 22.000 sunt cetățeni străini care au reședință permanentă în țară. În plus, alte 24.000 de persoane sunt străini care locuiesc temporar în Moldova, având permise de ședere pe termen scurt.

Deși cifra poate părea mică, ea reflectă o realitate importantă: numărul străinilor care aleg să trăiască în Moldova este în continuă creștere, un fenomen rar întâlnit până acum.

3. Aproape 100.000 de moldoveni nu s-au născut în Moldova

Din cei 2.379.000 de cetățeni moldoveni, aproximativ 98.000 nu s-au născut pe teritoriul Republicii Moldova. Aceștia pot fi împărțiți în trei categorii:

✔️ Cei care au venit în Moldova în perioada sovietică – oameni născuți în alte republici URSS, care s-au stabilit aici, iar copiii și nepoții lor sunt deja moldoveni prin naștere.

✔️ Străinii care au obținut cetățenia Republicii Moldova în ultimele trei decenii. Printre aceștia se regăsesc investitori, profesioniști din diverse domenii și persoane care s-au căsătorit cu moldoveni.

✔️ Copiii moldovenilor care s-au născut peste hotare, dar s-au întors cu părinții în țară.

Această statistică ne arată că Moldova începe, încet-încet, să atragă și oameni din exterior, nu doar să piardă populație prin emigrare.

 4. Migrația internă – fenomen fără precedent

Ultimii 10 ani au adus și o schimbare radicală în structura populației din țară: orașele și satele mici se golesc, iar Chișinăul devine un magnet pentru populație.

Astfel, din cei 460.000 de oameni care au plecat din satele și orașele mici ale Moldovei, 310.000 au emigrat peste hotare. Însă, surprinzător, 150.000 nu au plecat din țară, ci s-au mutat la Chișinău sau, într-o măsură mai mică, în Bălți și alte orașe mai mari.

Altfel spus, din trei persoane care au părăsit un sat moldovenesc în ultimii 10 ani, două au plecat peste hotare, iar una s-a mutat la Chișinău.

Acest lucru transformă radical capitala, care devine centrul economic, social și demografic al țării, în timp ce multe localități mici rămân depopulate.

Ce ne arată aceste cifre?

📉 Moldova trece printr-o transformare demografică fără precedent. Natalitatea scăzută și emigrarea masivă reduc populația într-un ritm alarmant.

🏙️ Chișinăul devine un magnet pentru migrația internă, ceea ce accentuează dezechilibrul dintre capitală și restul țării.

🌍 Tot mai mulți străini aleg Moldova ca loc de trai, un fenomen nou, care ar putea contribui la diversificarea socială și economică a țării.

Aceste date ne oferă o imagine clară a viitorului: Moldova trebuie să găsească soluții pentru a opri exodul populației și pentru a stimula dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Dacă nu, peste câteva decenii vom avea o țară cu o populație tot mai mică, concentrată aproape exclusiv în Chișinău”, punctează expertul.

„Ce părere aveți despre aceste tendințe?”, întreabă Veaceslav Ioniță.

La 30 ianuarie, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024. Potrivit acestora, populația Moldovei a scăzut de la aproape 2,8 milioane la 2,4 milioane de locuitori.

Totodată, ponderea persoanelor vârstnice a crescut. Astfel, conform datelor preliminare ale Recesământului, 18,2% din populație are vârsta de 65 de ani sau mai mult, comparativ cu 11,3% în 2014.

Pe 8 aprilie 2024 a luat start Recensământul Populației și Locuințelor 2024, care a durat până pe 7 iulie, cetățenii fiind obligați să răspundă la întrebările recenzorilor, în caz contrar, urmând să fie sancționați cu amenzi de până la 2500 de lei, potrivit Biroului Național de Statistică. 

Unele dintre întrebările din Recensământ, însă, au provocat anumite confuzii. Spre exemplu, întrebarea „care este numărul de copii născuți-vii la data de 8 aprilie 2024?”

Alte întrebări din cadrul chestionarului prezentat cetățenilor în cadrul recensământului populației și locuințelor au provocat nedumerire și indignare în rândurile internauților, dar și critici din partea unor politicieni. În context, fostul premier, Ion Chicu, a sugerat „mai marilor pe Recensământ să vină urgent cu explicații, privind sensul și relevanța unor întrebări incluse în chestionar”.

Premierul Dorin Recean s-a arătat indignat pe zarva făcută pe rețelele de socializare, privind întrebările de la Recensământ. „Avem mai mulți experți, peste noapte. Întrebările au fost bine formulate, ca să putem pune la dispoziția autorităților și mediului de afaceri informațiile care sunt necesare”, a notat prim-ministrul.

Potrivit Biroului Național de Statistică, recensământul a fost finanțat din bugetul de stat al Republicii Moldova, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA, care oferă BNS suport tehnic și financiar în cadrul proiectului „Sprijin pentru Biroul Național de Statistică în desfășurarea Recensământului populației și locuințelor din 2024” în perioada de pregătire și desfășurare a RPL. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de euro, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA.