La data de 20 iulie curent, Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat în favoarea menținerii deciziei Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, prin care a solicitat MAI să înlăture simbolistica religioasă din sediul instituției. Recomandarea de înlăturare a crucifixului a fost înaintată de către Consiliu prin decizia emisă în decembrie 2019, prin care s-a constatat că instalarea simbolului religios în incinta unei autorități publice reprezintă instigare la discriminare pe criteriul de convingeri. Consiliul și-a argumentat poziția considerând că prezența simbolurilor religioase în instituțiile publice în care interacționează persoane cu viziuni și convingeri diferite nu ar trebui să fie acceptată, iar renunțarea la astfel de simboluri ar contribui la menținerea neutralității serviciului public, coabitarea sănătoasă a persoanelor cu viziuni diferite, menținând astfel nivelul de toleranță necesar într-o societate democratică.
Ministerul a solicitat anularea deciziei, în partea constatatoare a faptului de instigare la discriminare pe criteriul de convingeri și în ceea ce ține de înlăturarea simbolisticii religioase din holul instituției. Argumentarea reclamatului ținea de faptul că simbolul instalat (crucifixul) este un însemn național, nu unul al opresiunii, ci al eliberării și al purificării – o valoare fundamentală pentru întreaga civilizație europeană, iar instituțiile statului, din perspectiva creștin-democrată, servesc la apărarea valorilor fundamentale pentru societate: libertatea, solidaritatea și subsidiaritatea.
Instanța de judecată a respins cererea reclamatului ca fiind neîntemeiată, subliniind că „laicitatea înseamnă neutralitatea instituțiilor statului față de oricare din cultele religioase, iar, pe de altă parte, o formă de libertate de conștiință pentru toți cetățenii statului, or, orice interferență a statului cu cultele religioase este de natură de a limita autonomia”.
Decizia Curții de Apel este executorie, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.
Amintim că la 15 septembrie 2019, a avut loc inaugurarea unui crucifix în incinta Ministerului Afacerilor Interne, cu scopul de a servi drept pavăză pentru toate acțiunile angajaților instituției. La eveniment au participat atât reprezentantul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldovei, cât și reprezentantul Mitropoliei Basarabiei în Republica Moldova.
În cadrul evenimentului, ministrul Afacerilor Interne de atunci, Andrei Năstase, a declarat că „acest crucifix va aduce aminte angajaților din cadrul MAI că oastea e creștină”.
La 16 decembrie 2019, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității s-a pronunțat pe marginea evenimentului, calificând declarațiile fostului ministru de Interne drept „instigare la discriminare pe motive religioase”, obligându-l să-și ceară scuze publice. De asemenea, Consiliul a decis că MAI trebuie să scoată obiectul de cult din holul instituției.
La data de 3 martie 2020 Instanța de judecată a admis plângerea depusă de liderul Platformei DA, Andrei Năstase, împortiva deciziei Consiliului pentru prevenirea discriminării, ce vizează crucifixul instalat în Ministerul de Interne. Consiliul l-a obligat pe Năstase să-și ceară scuze pentru „discurs instigator la discriminare pe criterii religioase”, iar instituția urma să scoată obiectul de cult.
Pe 31 iulie 2020, Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Rîșcani a anulat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nr. 184/19 din 16 decembrie 2019, prin care președintele Platformei DA, Andrei Năstase era obligat să-și ceară scuze publice pentru declarațiile sale făcute în cadrul ceremoniei de inaugurare a crucifixului în sediul MAI, de pe vremea când era ministru de Interne, Consiliul calificându-le drept „instigare la discriminare pe motive religioase”.
La 21 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, nu va mai trebui să-și ceară scuze pentru declarațiile făcute în cadrul ceremoniei de inaugurare a crucifixului în sediul MAI, pe vremea când era ministru de Interne.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!