Investigația a fost deschisă după o sesizare a Lituaniei, țară vecină Belarusului, care a cerut procurorilor din cadrul CPI să examineze presupuse crime împotriva umanității comise de regimul lui Lukașenko.
Potrivit unor documente publicate de biroul procurorului-șef al CPI, Karim Khan, „există motive rezonabile să se creadă că acțiuni ale autorităților (din Belarus – n.r.) au dus la deportarea și persecutarea unor opozanți reali sau percepuți ai guvernului, ca parte a politicii de stat”.
Aceste fapte au fost încurajate sau aprobate „la cele mai înalte niveluri ale guvernului”, iar acțiunile fac parte dintr-un „atac larg răspândit și sistematic împotriva populației civile”.
Ancheta deschisă de CPI vizează acuzații de crime împotriva umanității comise din 1 mai 2020, când Belarusul a fost cuprins de o mișcare de contestare reprimată violent pe fondul așa-ziselor alegeri prezidențiale la capătul cărora Lukașenko s-a proclamat din nou „președinte”.
Printre infracțiunile analizate se numără deportarea și persecuția pe motive politice, prevăzute în Statutul de la Roma, care stă la baza CPI, drept crime împotriva umanității. Ancheta se concentrează în special asupra cazurilor în care deportarea și alte acțiuni transfrontaliere au avut legătură cu teritoriul Lituaniei, stat membru al CPI.
Salutăm decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă, inițiată de Lituania, privind crimele regimului Lukașenko împotriva poporului belarus”, a reacționat ministrul de externe al Ucrainei, Andrîi Sîbiha.
„Acest lucru transmite un semnal puternic că nu va exista impunitate, nici măcar pentru cei care se consideră deasupra legii și a oricăror norme de umanitate”, a subliniat șeful diplomației ucrainene, sugerând astfel că ancheta CPI arată că liderii autocrați precum Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin nu pot evita răspunderea juridică.
„Ucraina a susținut de mult timp responsabilizarea regimului – atât pentru crimele comise împotriva propriului popor, cât și pentru sprijinul acordat Rusiei în agresiunea împotriva Ucrainei”, a adăugat Sîbiha.
„Justiția este esențială pentru un viitor mai bun, european și democratic al Belarusului”, a conchis ministrul ucrainean.
Vladimir Putin este vizat deja de un mandat de arestare emis de CPI pentru acuzația de crime împotriva umanității prin deportarea ilegală de copii ucraineni.
Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și cel de la Paris, Emmanuel Macron, ocupă primele trei locuri în topul politicienilor mondiali care se bucură de cea mai mare încredere din partea moldovenilor. În același timp, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, e la coada clasamentului, potrivit datelor Barometrului socio-politic, prezentat de IMAS.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!