„Prin hotărârea sa, Curtea admite acțiunea de anulare, formulată de Vladimir Gheorghe Plahotniuc împotriva actelor prin care acesta a fost inclus în anul 2023, de către Consiliul Uniunii Europene pe listele persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive din cauza situației din Republica Moldova. Această cauză permite Curții să clarifice jurisprudența dezvoltată în Hotărârea Azarov/Consiliu cu privire la obligația Consiliului de a verifica, atunci când își întemeiază măsurile restrictive pe care le adoptă pe o decizie a unui stat terț, că aceasta a fost adoptată cu respectarea dreptului la apărare și a dreptului la protecție judiciară efectivă”, se menționează în hotărârea emisă de Tribunalul General al Uniunii Europene, ieri.

„Confruntate cu amenințările la adresa stabilității Republicii Moldova, măsurile restrictive au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023. Reclamantul, om politic și om om de afaceri de naționalitate moldovenească, și-a văzut fondurile și resursele economice înghețate pe motiv că, „din cauza deficiențelor sale financiare grave privind fondurile publice și exporturile capital neautorizat într-o manieră neautorizată, [el] este responsabil pentru acțiuni și implementare a politicilor care compromit sau amenință democrația, [statul de drept], stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova prin subminarea procesului politic democratic al Republica Moldova și săvârșirea unor încălcări financiare grave referitoare la fonduri publice.

Cu titlu preliminar, Curtea reține că, vizând în motivele de înregistrare a actelor atacate „încălcări financiare grave care implică fonduri publice și export neautorizat de capital în mod neautorizat”, Consiliul s-a bazat pe un criteriu distinct de cel menționat la Articolul 2 alineatul (3) litera (a) punctul (iii) din Regulamentul 2023/888 4 și articolul 1 alineatul (1) sub a), iii), din Decizia 2023/891 5. O astfel de formulare ambiguă este de natură să dea naștere la o îndoială rezonabilă cu privire la faptul dacă testul subminării procesului politic și a democrației în Republica Moldova, prevăzută la articolul 2(3)(a)(i) din Regulamentul 2023/888, a fost folosit și de către această instituție în ceea ce privește reclamantul. Curtea consideră, în acest sens, că dacă o astfel de ambiguitate nu este de natură să caracterizeze o motivare insuficientă a actelor contestate luate în ansamblu, implică totuși să considere înregistrarea solicitantului pe listele în cauză ca fiind bazată exclusiv pe criteriu bazat pe deficiențe financiare grave privind fondurile publice și exporturile capital neautorizat.

Curtea a examinat apoi motivul întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a drepturilor de care dispune solicitantul în temeiul articolului 6 TUE, coroborat cu articolele 2 și 3 TUE, și Articolele 47 și 48 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, de la înregistrarea acestuia din urmă pe listele în cauză pe baza criteriului tras din încălcări financiare grave ,care implică fonduri publice și export neautorizat de capital.

În speță, Curtea a reținut că motivarea actelor atacate arată că înscrierea solicitantului pe listele în cauză s-a bazat exclusiv pe decizii ale autorităților moldovenești de a iniția anchete și proceduri penale împotriva sa”, se mai precizează în în hotărârea Tribunalului General al Uniunii Europene.

Vezi mai jos hotărârea din 23 octombrie 2024.

În august 2023, Vladimir Plahotniuc a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene, după ce a fost sancționat pentru „tentative de destabilizare a RM”. Fostul lider al PD a cerut anularea deciziei.

În mai 2023, Consiliul UE a decis sancționarea a cinci persoane acuzate că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova, potrivit unui comunicat al MAE din România. Lista includea oligarhi fugari, apropiații lor și oameni apropiați de Rusia.

Președinta Maia Sandu a salutat decizia Consiliului Uniunii Europene de a sancționa persoanele care participă la acțiuni de destabilizare a Moldovei și amenință suveranitatea și independența țării, statul de drept, stabilitatea sau securitatea statului. „Datorită acestei decizii, Uniunea Europeană le va putea îngheța averea și bloca intrarea în UE persoanelor care subminează procesul politic democratic sau încearcă să răstoarne ordinea constituțională, inclusiv prin acte de violență”, a declarat președinta.

La data de 28 octombrie 2022, fostul lider al PD, Vladimir Plahotniuc, anunță că revine în politica din Republica Moldova. Acesta a declarat că este „un politician care știe bine să rezolve situațiile de criză și vine timpul meu acum”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News