1837
Apare, la Iași, Alăuta Românească, prima revistă literară din Moldova, supliment al gazetei Albina românească. Alăuta Românească a fost un punct de referință în dezvoltarea literaturii și culturii moldovenești. Publicația a oferit o platformă pentru scriitorii locali și a contribuit la promovarea limbii și identității naționale. Într-o perioadă în care Moldova căuta să-și definească locul în contextul cultural european, astfel de inițiative au fost esențiale pentru consolidarea unei conștiințe naționale.

1881
Parlamentul a votat Legea prin care România devenea regat. Carol I a fost încoronat la 10 mai 1881. Transformarea României în regat a avut un impact semnificativ asupra întregii regiuni, inclusiv asupra Moldovei, care era parte a Regatului României. Această schimbare a consolidat poziția României pe scena internațională și a deschis calea pentru modernizarea și dezvoltarea economică și socială a țării.

1895
Regele Carol I al României inaugurează Biblioteca Centrală Universitară din București. Inaugurarea Bibliotecii Centrale Universitare a fost un moment important pentru educația și cultura românească. Această instituție a devenit un centru de cercetare și educație, contribuind la formarea intelectualilor din întreaga țară, inclusiv din Moldova, și la promovarea cunoașterii și a valorilor culturale.

1938
Adolf Hitler intră în Viena unde este aclamat de 200.000 de austrieci. Anschluss-ul Austriei de către Germania nazistă a avut repercusiuni majore în Europa, inclusiv în România și Moldova. Tensiunile crescânde din Europa au influențat politica externă a României, care a trebuit să navigheze cu atenție între marile puteri ale timpului pentru a-și menține independența și integritatea teritorială.

1962
Au început lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, creat la 20 decembrie 1961, ca urmare a Rezoluției celei de-a XVI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 1983, Conferința pentru dezarmare). La lucrări a participat și România. Participarea României la lucrările Comitetului pentru dezarmare a subliniat angajamentul țării față de pace și securitate internațională. În contextul Războiului Rece, astfel de inițiative erau esențiale pentru reducerea tensiunilor globale și promovarea stabilității.

1966
A avut loc premiera filmului Răscoala, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureșan. Filmul a obținut premiul Opera prima, la Festivalul de Film de la Cannes. Filmul "Răscoala" a fost o adaptare cinematografică de succes a romanului lui Liviu Rebreanu, care a explorat temele sociale și politice ale României rurale. Premiul obținut la Cannes a adus recunoaștere internațională cinematografiei românești și a evidențiat talentul regizorului Mircea Mureșan.

1990
Mihail Gorbaciov este ales președinte al Uniunii Sovietice de Congresul deputaților. Alegerea lui Mihail Gorbaciov ca președinte al Uniunii Sovietice a marcat o perioadă de reforme și deschidere politică, cunoscută sub numele de perestroika și glasnost. Aceste schimbări au avut un impact semnificativ asupra țărilor din blocul estic, inclusiv asupra Moldovei, care a început să-și revendice independența și să-și redefinească identitatea națională.

1992
Sunt reînhumate, la Brașov, osemintele lui Nicolae Titulescu, aduse din Franța. Nicolae Titulescu a fost un diplomat de renume internațional, cunoscut pentru eforturile sale de a promova pacea și cooperarea internațională. Reînhumarea sa în România a fost un gest simbolic de recunoaștere a contribuțiilor sale la politica externă a țării și la promovarea valorilor democratice.

2004
Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei cu 71% din voturile exprimate. Realegerea lui Vladimir Putin a consolidat influența sa asupra politicii rusești și a avut implicații importante pentru relațiile internaționale, inclusiv pentru țările din fosta Uniune Sovietică, cum ar fi Moldova. Politicile sale au influențat dinamica regională și au determinat țările vecine să-și reevalueze strategiile de securitate și politică externă.

2020
Pandemia de coronavirus – Președintele Klaus Iohannis anunță că România va intra în stare de urgență începând de luni, 16 martie. Anunțul privind starea de urgență a fost un răspuns la criza globală provocată de pandemia de COVID-19. Măsurile luate au avut un impact profund asupra vieții cotidiene, economiei și sistemului de sănătate din România și Moldova, determinând autoritățile să adopte strategii pentru a proteja populația și a limita răspândirea virusului.

---