1387: Recunoașterea suzeranității poloneze
Petru I Mușat, domnul Moldovei, recunoaște suzeranitatea poloneză. În anul 1387, domnul Moldovei, Petru I Mușat, a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei, Vladislav al II-lea Jagello. Această decizie a fost influențată de nevoia de protecție împotriva amenințărilor externe, în special din partea Ungariei și a tătarilor. Prin acest act, Moldova a intrat într-o alianță strategică cu Polonia, care a contribuit la stabilitatea și dezvoltarea economică a regiunii. Relațiile cu Polonia au fost esențiale pentru menținerea independenței Moldovei în fața presiunilor externe.

1815: Sfânta Alianță
A fost semnat, la Paris, actul de constituire a "Sfintei Alianțe", de către Alexandru I, țarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), și Frederic Wilhelm al III-lea, rege al Prusiei (1797-1840). Sfânta Alianță a fost un pact politic și religios semnat la Paris, având ca scop menținerea păcii și a ordinii monarhice în Europa post-napoleoniană. Deși Moldova nu a fost direct implicată în semnarea acestui tratat, influența Rusiei asupra principatelor românești, inclusiv Moldova, a crescut semnificativ în această perioadă. Alianța a avut un impact indirect asupra regiunii, prin consolidarea puterii monarhice și influențarea politicilor interne.

1905: Teoria relativității restrânse
Albert Einstein publică a treia lucrare a sa din acest an, „Despre electrodinamica corpurilor în mișcare”, introducând teoria relativității restrânse. Publicarea teoriei relativității restrânse de către Albert Einstein a revoluționat fizica modernă, schimbând fundamental înțelegerea timpului și spațiului. Deși acest eveniment nu a avut un impact direct asupra Moldovei, contribuțiile lui Einstein au influențat dezvoltarea științei și tehnologiei la nivel global, inclusiv în Europa de Est. Teoria sa a deschis calea pentru inovații tehnologice care au avut efecte pe termen lung asupra economiilor și societăților din întreaga lume.

1960: Dezbaterea Nixon-Kennedy
La Chicago, Illinois, a avut loc prima dezbatere televizată, înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, între Richard Nixon și John F. Kennedy. Această dezbatere a marcat un moment de cotitură în politica americană, fiind prima dată când televiziunea a jucat un rol crucial în campaniile electorale. Impactul său a fost resimțit la nivel global, inclusiv în Europa de Est, unde mass-media începea să devină un instrument important de influență politică. În Moldova, ca parte a Uniunii Sovietice, astfel de evenimente au fost urmărite cu interes, reflectând schimbările în comunicarea politică și influența crescândă a televiziunii.

1983: Prevenirea unui război nuclear
Ofițerul Stanislav Petrov al Forțelor de Apărare Antiaeriană Sovietică împiedică un război nuclear când, după ce sistemul său electronic îl avertizează că o rachetă nucleară a fost lansată din Statele Unite ale Americii, el refuză să-l considere un atac real. Investigații ulterioare au confirmat că avertizarea satelitului a fost cauzată de o defecțiune. Decizia lui Stanislav Petrov de a nu raporta un atac nuclear iminent a prevenit un posibil conflict nuclear între SUA și URSS. Acest eveniment a subliniat tensiunile Războiului Rece și fragilitatea sistemelor de apărare nucleară. În Moldova, ca parte a Uniunii Sovietice, astfel de incidente au fost rareori discutate public, dar au contribuit la atmosfera de incertitudine și frică care caracteriza perioada.

1984: Acordul asupra Hong Kongului
Regatul Unit și China sunt de acord cu un transfer de suveranitate asupra Hong Kongului, care va avea loc în 1997. Acordul dintre Regatul Unit și China privind transferul suveranității asupra Hong Kongului a fost un moment semnificativ în istoria relațiilor internaționale. Deși nu a avut un impact direct asupra Moldovei, acest eveniment a reflectat schimbările geopolitice majore din perioada post-Război Rece. Moldova, aflată sub influența sovietică, a urmărit cu interes aceste evoluții, care au demonstrat posibilitatea unor tranziții pașnice de putere.

1991: A patra mineriadă
A patra mineriadă: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor și cei ai conducerii țării. Se obține demisia Guvernului Roman, anunțată la orele 12:30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să pătrundă în Televiziunea Română. Au loc scene de violență și de vandalism. A patra mineriadă din România a fost un moment de criză politică și socială, reflectând tensiunile post-comuniste din regiune. Evenimentele din România au avut ecouri și în Moldova, unde tranziția de la regimul sovietic la democrație a fost de asemenea marcată de instabilitate și conflicte sociale. Mineriadele au demonstrat dificultățile întâmpinate de fostele state comuniste în procesul de democratizare și reformă economică.

2002: Iluminare stradală inteligentă în Timișoara
Timișoara a devenit primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopții, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30%. Implementarea unui sistem de iluminare stradală inteligentă în Timișoara a fost un pas important către modernizarea infrastructurii urbane în România. Acest proiect a demonstrat potențialul tehnologiilor inteligente de a îmbunătăți eficiența energetică și de a reduce costurile. În Moldova, astfel de inițiative au fost privite ca exemple de bune practici, inspirând autoritățile locale să exploreze soluții similare pentru dezvoltarea urbană sustenabilă.

2002: Naufragiul feribotului Le Joola
Feribotul senegalez supraîncărcat Le Joola s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de persoane. Tragedia feribotului Le Joola a fost unul dintre cele mai grave dezastre maritime din istorie, subliniind problemele de siguranță și reglementare în transportul maritim. Deși acest eveniment nu a avut un impact direct asupra Moldovei, el a atras atenția internațională asupra necesității îmbunătățirii standardelor de siguranță în transportul public, o problemă relevantă și pentru infrastructura de transport din Europa de Est.

2014: Răpirea studenților din Iguala
În orașul mexican Iguala, 43 de studenți sunt răpiți și ulterior uciși. Evenimentul a stârnit proteste masive în toată țara. Răpirea și uciderea celor 43 de studenți din Iguala a declanșat un val de proteste în Mexic, evidențiind corupția și violența endemică din țară. Deși departe de Moldova, acest eveniment a fost un exemplu al luptei globale împotriva corupției și a abuzurilor de putere. În Moldova, unde corupția rămâne o problemă majoră, astfel de evenimente internaționale au fost urmărite cu interes, subliniind importanța transparenței și a justiției în societățile democratice.

---