Astfel, potrivit cadrului legal cu privire la redresarea și rezoluția băncilor, Banca Națională a Moldovei poate acorda băncilor solvabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate”, asistență de lichiditate în situații de urgență (în terminologia mai veche, credite de urgență), fără că o astfel de operațiune să fie parte componentă a politicii monetare.

Noțiunea de asistență de lichiditate în situații de urgență a fost introdusă în legislația națională prin Legea nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor și este definită la art.2 pct.6) după cum urmează:

6) asigurare de lichiditate în situații de urgență- furnizare de lichiditate de către banca centrală din bani ai băncii centrale sau orice altă formă de asistență care poate conduce la creșterea volumului de bani ai băncii centrale, unei bănci solvabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate, fără că o astfel de operațiune să fie parte componentă a politicii monetare;”.

Totodată, art.18 alin.(2') și alin.(3) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei prevăd următoarele:

(2')Banca Natională poate acorda, la deplină să discreție, băncilor solvabile credite de urgență pe termen scurt, garantate cu activele indicate la alineatul (1), la apariția unui risc sporit de lipsa de lichiditate ce poate afecta stabilitatea sistemului financiar.

(3) În vederea asigurării stabilității sistemului financiar, în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acesteia, definite astfel de organul național instituit pentru gestionarea crizelor financiare sistemice, Banca. Națională poate acordă băncilor, la deplină să discreție, credite de urgență pe termen scurt, garantate cu garanții de stat sau valori mobiliare emise de Guvern în condiții similare condițiilor de creditare ale instituțiilor financiare internaționale pentru Guvernul Republicii Moldova și în funcție de capacitatea de deservire a datoriei de stat, negociate în prealabil cu Banca Națională a Moldovei, în conformitate cu prevederile legislației.”.

„Astfel, art.18 alin.(3) nu statuează expres posibilitatea obținerii suportului Băncii Naționale în formă de asistență de lichiditate în situații de urgentă doar de către băncile solvabile, proiectul fiind elaborat în vederea efectuării corelărilor necesare în cadrul legal.

Suplimentar, se remarcă faptul că propunerile înaintate prin proiectul dat de Lege fac parte din reformele agreate anterior cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, Proiectul nu are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene și bunele practici internaționale. Prevederile proiectului nu implică cheltuieli financiare suplimentare.

Proiectul Legii modifică următoarele acte legislative:

• Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei ( art.2, 17, 18, 27, 71);
• Legea instituțiilor financiare nr.550/1995 ( art.38111);
• Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat și recreditarea de stat ( art.3, 33 și art.42);
• Legea nr.184/2016 cu privire la contractile de garanție financiară ( art.2 și art.8);
• Legea nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor ( art.62 s.a.).

Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi

• definirea noțiunii de asistență de lichiditate în situații de urgență în Legea nr.548/1995;
• statuarea expresă a faptului că asistență de lichiditate în situații de urgență poate fi acordată doar băncilor solvabile și viabile, eliminând astfel ambiguitatea de la art.18 alin.(3) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei;
• precizarea listei de active eligibile acceptate de către Banca Națională a Moldovei în calitate de garanții la acordarea de credite băncilor. Se propune excluderea din lista activelor eligibile pentru garantarea creditelor a cambiilor simple și a titlurilor emise cu privire la bunuri sau mărfuri, având în vedere că astfel de instrumente nu sunt utilizate frecvent pe piață autohtonă;
• actualizarea cadrului legal privind rezervele obligatorii, unul din principalele instrumente monetare administrative aplicat de către Banca Națională în scopul controlului monetar și managementului lichidității;
• ajustarea prevederilor Legii nr.419/2006 și a altor legi conexe având în vedere amendamentele operate la Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei”, se arată în proiectul de lege.

Inițiativa este propusă de deputații Dumitru Alaiba, Sergiu Litvinenco și Igor Grosu.

UNIMEDIA amintește că în 2014-2015 rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au fost secate de 1,024 miliarde Dolari SUA. Acești bani au fost direcționați pentru acoperirea pierderilor rezultate din falimentarea a trei bănci comerciale – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Băncile au falimentat din cauza unor fraude masive. Banca Națională a Moldovei oferă împrumuturi de urgență, în sumă de peste 13 miliarde lei, pentru salvarea acestor trei bănci, sub garanția guvernului. Băncile falimentează oricum, iar statul rămâne dator către BNM. Acesta este, probabil unicul program de ”bail-out” din lume, urmare a căruia toate băncile au falimentat. Pentru a întoarce datoria către BNM, guvernul decide să transforme suma împrumutului în datorie publică. Parlamentul adoptă legea nr 235 din 3 octombrie 2016. Sunt emise obligațiuni de stat, iar guvernul va plăti din buget, până în anul 2041 împrumutul, plus dobânda. Acești bani vin din impozitele cetățenilor.

Prima plată de 668 milioane lei a fost efectuată în octombrie 2017. În 2018 au fost achitate încă 827 milioane lei. Până în 2041 se vor achita peste 24,5 miliarde lei.

Toate băncile au falimentat, iar datoria a fost pusă nu pe proprietarii sau administratorii lor, ci pe toți cetățenii.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News